Cataclismul de Sfânta Parascheva: La Hălchiu, biserica a fost luată efectiv pe sus, la Braşov, inclusiv Biserica Neagră a suferit avarii grave

În anul 1802, asupra Ţării Româneşti se abătuse urgia. Tâlharii şi trupele neregulate ale rebelului paşă de Vidin, Osman Pazvantoglu, au făcut ravagii prin satele şi târgurile Valahiei. Trecuseră Dunărea şi au omorât şi jefuit tot ce le-a ieşit în cale. Domnitorul fanariot Mihai Şuţu a fugit din calea pazvangiilor şi a lăsat ţara de izbelişte. Vara a fost grea, recoltele slabe, secetă şi grânarele jefuite până aproape la ultimul bob de grâu. Fără să mai primească protecţie de nicăieri, oamenii au rămas numai cu rugăciunile. 
Pe 14 octombrie a acelui an, sătenii şi mahalagii se pregăteau să o prăznuiască pe Sfânta Parascheva, punându-şi toată speranţa că-i va scăpa de necazuri şi urgisire. Tocmai când se isprăvise Sfânta Liturghie, asupra oamenilor s-a abătut castastrofa. Pământul s-a cutremurat în aşa hal încât toţi au crezut că o să-i înghită cu totul. „Cutremurul cel Mare” de pe 14 octombrie 1802 a durat două minute, dar suficient când să facă praf sate, târguri, mănăstiri şi biserici. Oamenii erau îngroziţi. Mulţi şi-au pierdut viaţa pe sub dărâmături. Acesta a fost cel mai puternic cutremur din istoria cunoscută a României, un cataclism care s-a făcut resimţit pe o suprafaţă de două milioane de kilometri pătraţi şi care se întâmplă, spun specialiştii, odată la 1000 de ani. Cutremurul din 1977 a fost mai slab decât cel din ziua Sfintei Parascheva. 

„Iar pământul pe alocuri se deschidea”
Pentru românii de la începutul secolului al XIX-lea „Marele Cutremur” a fost un cataclism cumplit. Era privit ca o pedeapsă de la Dumnezeu venită chiar de Sfânta Parascheva, pentru păcatele lor, dar mai ales ale fanarioţilor, mai alesc că venea după invaziile devastatoare. Cutremurul a venit şi după o eclipsă de soare, cutremurând societatea românească. Părea că s-a dezlănţuit iadul.
Efectele cutremurului sunt greu de cuantificat în lipsa unor statistici, a unor servicii care să centralizeze numărul victimelor şi să cuantifice anvergura pierderilor materiale. Au rămas, în schimb, impresiile cronicarilor din aceea perioadă.
„Iar pământul pe alocurea se deschidea cât încăpea un om cu calul. Şi după ce s-a oprit cutremurul, au stat pământul crăpat pănă a doua zi. Şi acest cutremur s-a făcut pe la amiazăzi, era la şapte din zi, iar prin crăpăturile pământului ieşea apă cu humă neagră ce puţea întocmai ca pucioasa. Şi era în zi de marţi. Iar duminică, octombrie 19, au intrat cu alai în Bucureşti şi au şăzut în scaunul său Constantin Alexandru Ispilant Voevod, domn a toată Ţara Românească”, scria Ioan Dobrescu în cronica sa. Evenimentele au fost consemnate şi de logofătul Ioan Diudiu 18 ani mai târziu.  „La leat 1802, octombrie 14, s-au cutremurat pământul foarte tare, cât multe sfinte mânăstiri s-au dărâmat până la pământ şi case boereşti cu totul s-au sfărâmat şi pe alocuri rău a crăpat pământul şi a ieşit apă neagră ca păcura şi împuţită, cât se speriase lumea.  Copacii au dat cu vârfurile de pământ ”, preciza logofătul în 1820. Mărturiile abundă, ceea ce arată că într-adevăr cutremurul i-a şocat efectiv pe oameni, iar generaţii întregi au păstrat amintirea sa.  

A zguduit estul şi Balcanii, pe 2 milioane de kilometri pătraţi
Dincolo de mărturiile contemporanilor sau ale cronicarilor de la începutul secolului al XIX-lea, seismologii au reconstituit tehnic datele „Marelui Cutremur". Conform studiilor efectuate, s-a estimat că a avut o magnitudine de 7.9 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 150 de kilometri, având epicentrul în Vrancea, o zonă cunoscută pentru activitatea seismică intensă. 
Cutremurul s-a resimţit pe o suprafaţă uriaşă, de 2 milioane de kilometri pătraţi, adică de la Istanbul până la Sankt Petersburg. A zdruncinat şi oraşe importante ale vremii din Balcani, Europa de Est şi Centrală, precum Constantinopol, Kiev, Moscova, Varşovia, Varna şi Vidin (Ştefănescu, 1901; Radu, 1993). 
Mişcarea pământului semăna cu cea a valurilor mării. În multe părţi s-a crăpat pământul de unde ieşea „apă neagră ca păcura” (Burlacu, 1981). 
În urma acestui cutremur s-au observat numeroase fenomene geomorfologice la nivelul solului: crăpături, ţâşniri de apă cu miros de sulf, iar în unele părţi a ieşit chiar nisip. Direcţia oscilaţiilor a fost dinspre est spre vest”, precizează specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, pe platforma Mobee. 
Datele adunate de aceiaşi specialişti indică faptul că „Marele Cutremur” din 1802 a provocat distrugeri catastrofale pe un areal întins, nu doar în Bucureşti. Cele mai afectate zone au fost cele de la Curbura Carpaţilor, dar pagubele s-au întins şi în Moldova, Bulgaria, Transilvania şi Ucraina. „De asemenea, oraşele Iaşi şi Cernăuţi au fost puternic afectate. La Iaşi nu a rămas niciun zid nesuprat: pereţii curţilor domneşti au căzut, turnurile multor biserici şi mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbuşit”, arată Institutul pentru Fizica Pământului.
Pagube serioase au suferit multe mănăstiri din Moldova. În Valahia, la Târgu Jiu, a căzut Biserica Mărgineni şi Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte. În Transilvania, puternic afectat a fost Braşovul, acolo unde inclusiv Biserica Neagră a suferit avarii grave. La Sibiu au căzut numeroase clădiri, inclusiv biserica catolică din localitate. La Hălchiu, biserica a fost luată efectiv pe sus: s-au ridicat ţiglele, au coborât la loc, iar mai apoi biserica s-a prăbuşit complet. 

„N-au pomenit aşa cutremur înfricoşat”
„Mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor iar pe străzi oamenii fuseseră aruncaţi la pământ şi se leagănau precum barca pe valuri“, preciza un specialist din 1977. Cronicarii spun că ar fi fost un adevărat măcel daca s-ar fi înregistrat în timpul slujbei. „Iar de ar fi fost în vremea adunării norodului la rugăciune, s-ar fi făcut groaznică moarte. Sau de ar fi ţinut mai mult, poate că să strica şi pământul cufundându-se, căci la multe locuri s-a desfăcut pământul, ieşind nisip şi apă”, preciza logofătul Nicolae.
„N-au mai pomenit aşa cutremuri înfricoşat”, preciza un alt cronicar.