Curs BNR

1 EUR = 4.9771 RON

1 USD = 4.6069 RON

1 GBP = 5.8086 RON

1 XAU = 300.1903 RON

1 AED = 1.2543 RON

1 AUD = 3.0214 RON

1 BGN = 2.5447 RON

1 BRL = 0.9294 RON

1 CAD = 3.4168 RON

1 CHF = 5.2289 RON

1 CNY = 0.6403 RON

1 CZK = 0.1954 RON

1 DKK = 0.6676 RON

1 EGP = 0.1489 RON

1 HUF = 1.2799 RON

1 INR = 0.0555 RON

1 JPY = 3.0680 RON

1 KRW = 0.3453 RON

1 MDL = 0.2583 RON

1 MXN = 0.2707 RON

1 NOK = 0.4401 RON

1 NZD = 2.8418 RON

1 PLN = 1.1505 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0498 RON

1 SEK = 0.4436 RON

1 TRY = 0.1492 RON

1 UAH = 0.1197 RON

1 XDR = 6.1102 RON

1 ZAR = 0.2425 RON

Editia 8126 - 21 feb 19:17

„Cât se dă? Care e preţul?”: Răspuns pentru pacienţii care întreabă „ce să dau la medic?”

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 16 octombrie 2023

„Cât se dă? Care e preţul?”: Răspuns pentru pacienţii care întreabă „ce să dau la medic?”

Într-o dezbatere organizată de Colegiul Medicilor, Radu Gănescu (foto jos), preşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, a vorbit despre practica din sistemul românesc de sănătate în care pacienţii oferă cadrelor medicale diferite atenţii pentru serviciile oferite.

Ce se întâmplă
„Relaţia medic-pacient nu o punem în paranteza relaţiei financiare medic-pacient. Din păcate, asta se întâmplă în realitate. Din perspectiva mea există mai multe motive. Există o cutumă şi din momentul în care ai intrat pe poarta spitalului, începi să plăteşti. Primul este portarul, doar ca să intri pe poartă. Sistemul ăsta continuă când intri în spital.
Pacienţii îmi spun aceste lucruri când ajung la mine. Eu îi sfătuiesc să facă următorul lucru. În momentul în care ajung pe poarta spitalului şi trec mai departe spre ambulatoriu sau secţia de internare, prima întrebare între cei care stau la coadă este: Cât se dă? / Care este preţul?
E o discuţie chiar înainte de a ajunge în cabinet, iar în salonul în care mergi spre internare, discuţia este: Cât ia asistenta şefă? Toţi pacienţii se aliniază şi, din păcate, alinierea se face fără să conteze în ce spital eşti. A început să se universalizeze. Există un catalog în care se ştie exact cât, unde, cine ia şi cine nu ia. Se ştie care e medicul sau asistenta care nu ia. Rămâne o surpriză plăcută pentru mulţi dintre noi!
Lucrurile astea se întâmplă de ani întregi şi e greu de modificat comportamentul pacientului, care să nu meargă la spital şi să întrebe care e preţul, ci să beneficieze de serviciile medicale. Cred că în primul rând trebuie să ne educăm noi ca cetăţeni, oameni şi pacienţi că serviciile medicale trebuie plătite doar dacă nu eşti asigurat. Toţi pacienţii navigaţi de către mine sau colegii mei au fost navigaţi către alte cadre medicale care nu au condiţionat actul medical sau serviciile prestate prin anumite influenţe financiare“, a explicat Radu Gănescu.

Ce recomandă  
„Ultima ştire pe subiectul ăsta am primit-o de la un prieten diagnosticat în Bucureşti, unde a avut exact experienţa celor povestite anterior. În minutul 2 i-am spus să întrerupă legătura cu acel medic şi i-am zis că îi voi recomanda eu alt medic sau alt spital. Toţi pacienţii pe care îi direcţionăm, îi direcţionăm la profesionişti, la oameni care nu au avut astfel de intenţii.
99% dintre cei pe care îi navighez mă întreabă: Ce să dau? / Cu ce să mă duc? Zic: În afară de Bună ziua, cu mâna goală! Este bine să păstrăm relaţia medic-pacient ca o relaţie ce nu trebuie dusă într-o zonă gri. Nu suntem de acord cu nicio formă de plată informală, indiferent că vorbim de una condiţionată, dar şi de una de mulţumire. Mulţumirea şi respectul trebuie să existe, dar în acelaşi timp trebuie să existe şi profesionalismul. Nu cred că stă cineva într-un buchet de flori sau într-o sticlă de vin.
Ceea ce este supărător e că persoanele care nu primesc astfel de plăţi informale se ştiu, dar şi persoanele care primesc se ştiu. Cu toate astea, ceilalţi colegi ai lor, fie că vorbim de şefi de secţie sau management, nu iau nicio măsură. Poate din lipsa reglementărilor şi posibilităţii de a interveni, cred că trebuie să vorbim public de astfel de cazuri, să le scoatem în evidenţă, dar să nu le protejăm. Am avut prostul obicei să ascundem totul sub preş. Când facem asta, nu înseamnă că rezolvi problema sau că ştii ce se întâmplă. De exemplu, cu infecţiile nozocomiale aveam spitale orăşeneşti care erau mult mai sigure decât orice spital din lume. Nu recomand şi nu cred că asta trebuie să se întâmple. Noi trebuie să găsim soluţii şi să spunem public faptul că astfel de lucruri nu se vor întâmpla în sistemul de sănătate. Probabil că atunci se vor schimba lucrurile!“, a concluzionat preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.



 

+4 -3

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie