Curs BNR

1 EUR = 4.9764 RON

1 USD = 4.6687 RON

1 GBP = 5.8125 RON

1 XAU = 357.7647 RON

1 AED = 1.2712 RON

1 AUD = 2.9982 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.8906 RON

1 CAD = 3.3943 RON

1 CHF = 5.1404 RON

1 CNY = 0.6447 RON

1 CZK = 0.1970 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0966 RON

1 HUF = 1.2610 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0228 RON

1 KRW = 0.3383 RON

1 MDL = 0.2591 RON

1 MXN = 0.2704 RON

1 NOK = 0.4231 RON

1 NZD = 2.7527 RON

1 PLN = 1.1514 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4259 RON

1 TRY = 0.1438 RON

1 UAH = 0.1172 RON

1 XDR = 6.1447 RON

1 ZAR = 0.2433 RON

Editia 8166 - 19 apr 19:27

„Cât de uşor mi-ar fi fost dacă aş fi trăit în altă ţară”

Autor: Ana ŢÎRCĂ

Publicat la 18 mai 2022

Cum (nu) pot învăţa limba română, toţi românii, la ei în ţară

„Cât de uşor mi-ar fi fost dacă aş fi trăit în altă ţară”

Cei mai mulţi dintre noi nici măcar nu ne-am gândit vreodată că este posibil ca limba română să nu fie limba maternă a persoanelor surde din ţara noastră. Şi, totuşi... Violeta Cuc, o clujeancă implicată în integrarea acestor persoane, povesteşte cum a crescut şi cum este nevoită să traducă în limba română orice mesaj pe care îl scrie.

Dreptul la limba maternă
„Limba română, cea de a doua limbă pentru cei care nu aud! DREPTUL LA LIMBA MATERNĂ: limba semnelor române/limbajul mimico-gestual!”, îşi intitulează tânăra mesajul.
Am cunoscut-o pe Eta, cum îi spun prietenii, în urmă cu mai mulţi ani, pe când era studentă. Încă de atunci era foarte implicată în tot făcea şi încerca să îi ajute pe cei cu aceeaşi problemă ca ea – hipoacuzie – să se integreze cât mai bine.

Singura şansa, familia
Eta a povestit un episode din copilărie, cu bunica sa şi bunicul său, ambii auzitori.
„De mică, am fost dusă pe la spitale de mama şi bunicul, în speranţa unei fraze spuse de o doamnă: «Domnule, nepoţica dumneavoastră are pierderi mari de auz, dar poate scrie, poate vorbi şi se poate descurca». După multe drumuri şi discuţii cu doctorii, bunicul a stiut că singura şansa este familia... Cu toate astea, realizez cât de uşor mi-ar fi fost, mai ales familiei mele, dacă am fi trăit în altă ţară, unde copiii surzi, împreună cu familiile lor, au multe facilităţi în educaţie, la locul de muncă şi in viaţa de zi cu zi!”, povesteşte Eta.
Deşi a făcut zeci de ani de şcoală şi cursuri, tinerei încă îi este greu să se exprime ca o persoană care aude.
„După zeci de ani, încă mai stau şi mă gândesc cât de greu e să scriu în limba română... scriu, şterg cuvinte, le reformulez, le gândesc şi, uite aşa, uneori mă pierd printre cuvinte şi sensul lor... şi pot fi înţeleasă greşit. Însă, mereu am dat de oameni cu un suflet mare, oameni faini, de la care am avut câte ceva de învăţat... încă mai învăţ si îmi exprim recunoştinţa pentru experienţele pe care le-am avut de-a lungul vieţii şi în urma cărora care am devenit omul de azi!”, mai spune Violeta.

O persoană surdă are o gramatică total diferită de a oricărei limbi
O persoană surdă are o gramatică total diferită de a oricărei limbi, foloseşte alte noţiuni pentru comunicare, de obicei imagini sau semen pentru care noi folosim cuvinte. De aceea se poate întâmpla să apară neînţelegeri în comunicarea cu persoanele auzitoare.
„Îmi amintesc cum am ajuns sa învăţ limba română. Povestea mea începe aşa:
- Buniii, eu vreau să mă joooooc pentru că îmi plaşe, nu vreau să cetesc poezii... te rooog, buni!
- Copilă scumpă, hai să citim împreună poezia şi te las la joacă. Bunica se aşează pe scaun şi deschide o cărticică colorată, îşi freacă mâinile şi ştie că are o misiune grea, mai ales că are doar patru clase, că aşa a fost pe vremea ei...
- Eta, dragă, citeşte poezia cu Cireşele!
- Nu vreeeeu! Nu-mi plaşe (place)! Şi stau bosumflată şi cu mâinile încrucişate... însă bunicul m-a văzut agitată, lovind pământul cu picioarele, se opreşte din treburile casei şi vine la mine.
- Ia vino la moşu’ să te ieie în braţe şi să te pupe! Şi fug in braţele lui... bunicul începe să mă mângâie pe părul creţ, mă pupă şi mă roagă să citesc poezia cu bunica.
- Bunicule, cetesc poezia o dată şi merg la joacă... Bini?
- Da, da... spun amândoi. Apoi bunica îmi face semn cu mâna să mă aşez lângă ea şi încep să citesc, în ciuda faptului că toţi treişstiam că nu pot pronunţa litera C şi spun litera Ş, sau abia reuşeam să spun litera R. Şi, uite aşa, încep să citesc poezia cu o voce puternică şi ciudată:
«Din şireşe (cireşe) fac şerşei (cercei),
Mândi (Mândri) sunt
Şerşeii mei.
Bile oşii (roşii) la uechi (urechi),
Legănându-se
Peechi (perechi),
Dar n-ajung
Podoabe vechi.
Şe te miri? Aşa şerşei
Cât mănânci şi tot mai vei (vrei)!»
- Gata buni, am şitit (citit) poezia! răsuflând uşurată, crezând că am scăpat, însă bunica se uită la mine şi îmi zice cu calm.
- Of, stai... stai... că vreau sa repeţi litera C, nu Ş! Spune litera C! Uită-te la mine şi spune C... C... Apoi poţi să pleci la joacă!
- Bini! C... C... Ş... Ş... Ş... Ş... gata, merg să mă şoc (joc)! Am obosit, fac mai tâziu (târziu)!
Şi imediat o iau la fugă, la care bunica şi bunicu’ se uită către mine cu grijă, puţin amuzaţi şi cu drag!”, îşi aminteşte tânăra.

Cercetă, pedepsită
Violeta îşi mai aduce aminte că, la grădiniţă, pentru că auzea foarte slab, nu răspundea atunci când o striga educatoarea şi aceasta o certa sau chiar o pedepsea. Când cântau toţi copiii, ea nu-şi dădea seama cât de tare trebuie să cânte şi îi acoperea pe toţi ceilalţi.

Autor al unei aplicaţii
Amintindu-şi aceste întâmplări, Eta şi-a dat seama de ce este nevoie ca tinerii surzi să înveţe în limba lor maternă, limba semnelor. Şi abia apoi să înveţe limba română, care este ca orice limbă străină pentru ei. Din acest motiv, Eta a dezvoltat o aplicaţie care ajută persoanele auzitoare să înveţe limbajul semnelor pentru o mai bună comunicare cu persoanele surde.

+6 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie