Cât costă „educaţia gratuită”: în fiecare an, 10.000 de lei

Părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice, arată un sondaj Salvaţi Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024.
În 2021, suma se oprea la aproximativ 7.000 de lei. Cele mai importante creşteri sunt cele legate de meditaţii, aproximativ 3.700 lei,  şi after school,  aprox. 2.500 lei. În acest context, Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra discriminării la care sunt supuşi copiii din medii vulnerabile şi propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educaţie de calitate.
Costul mediu total anual creşte odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu şi 12.119 la liceu, potrivit aceleiaşi surse.
24% dintre părinţii copiilor din ciclul primar menţionează costuri legate de After School / Şcoală după Şcoală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 lei (cel mai ridicat dintre toate costurile). Incidenţa acestui cost este semnificativ mai ridicată în Bucureşti (15% din total părinţi) şi cea mai scăzută în mediul rural (3%). În peste jumătate dintre cazuri (55%), programele SDS sunt organizate la şcoala unde învaţă copilul, în timp ce 37% dintre respondenţi au indicat mediul privat, 10% au menţionat ONG-urile, şi doar 1% o altă şcoală publică. În 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%), costurile sunt împărţite între părinţi şi o altă instituţie.

Meditaţii la minim două materii
Meditaţiile sunt menţionate ca un cost asociat educaţiei de 48% dintre părinţi. Analizând pe niveluri de educaţie, se observă niveluri similare pentru gimnaziu şi liceu (64% respectiv 66%) şi un nivel mult mai redus, dar totuşi impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%), arată sursa citată. Deşi nu toţi respondenţii apelează la meditaţii pentru copiii lor, atunci când apar, meditaţiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei. După cum era de aşteptat, cei mai mulţi dintre respondenţii care apelează la meditaţii pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naţionale  (58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reuşeşte să o parcurgă la clasă (36%) şi îmbunătăţirea performanţelor deja atinse de copil (32%).
Incidenţa meditaţiilor este cea mai ridicată în Bucureşti (60%), cu aproximativ 20 puncte procentuale  mai ridicată decât alte oraşe şi mediul rural.
Majoritatea copiilor fac meditaţii la matematică, limbi străine şi limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditaţii majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidenţă marginală.
Costul lunar al meditaţiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditaţii la două materii.

Fondul clasei şi fondul şcolii, pe drumul spre dispariţie
În ceea ce priveşte fondul clasei şi fondul şcolii, comparând cu rezultatele consultării din februarie 2021, se observă scăderi semnificative ale proporţiei părinţilor care afirmă că aceste contribuţii au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în cazul fondului clasei şi de la 13% la 7% în cazul fondului şcolii).

RECOMANDĂRILE SALVAȚI COPIII  
În acest context, cei de la Salvaţi Copiii România vin cu o serie de propuneri, printre care:
- alocarea substanţială de resurse pentru programele de educaţie remedială (în mod special, Şcoala după Şcoală).
- multiplicarea intervenţiilor de educaţie suplimentară şi remedială (programe SDS, programe de şcoală şi grădiniţă estivală etc) finanţate din fonduri europene şi naţionale şi direcţionarea acestora către cei mai vulnerabili copii.
- reformarea fundamentală a curriculum-ului şcolar, cu accent pe relevanţa pentru piaţa muncii şi dezvoltarea competenţelor cheie.
- extinderea facilităţilor destinate să încurajeze participarea copiilor la activităţi recreative, culturale şi sportive, inclusiv o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru sprijinirea participării elevilor din familii vulnerabile la activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
- implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în şcoală pentru toţi copiii, pentru a reduce abandonul şcolar, a creşte coeziunea în rândul copiilor şi pentru a elimina inegalităţile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.