Cât am putea plăti la energie şi gaze, de la 1 aprilie. 3 scenarii

Pe lângă multiplele schimbări fiscale şi creşteri de taxe, anul 2025 vine şi cu întrebări privind preţurile pe care românii le vor achita pentru gaze şi energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat, arată Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Analizând ofertele care există pe piaţă în acest moment, el consideră că sunt trei scenarii posibile.

1. Se menţine plafonarea
În situaţia în care ideea plafonării preţurilor la energie se va menţine, preţurile la gazele naturale vor rămâne la acelaşi nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus.
În ceea ce priveşte preţul la energie electrică, se vor stabilii cel mult două niveluri de preţuri: probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună şi de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună.
Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu cca. 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună şi o creştere a preţului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).

2. Plafoanele vor fi eliminate, populaţia va fi educată
În situaţia în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleaşi preţuri ca şi preţurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita preţuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând preţul mediu de achiziţie al energiei electrice de pe OPCOM an 2025).
Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creştere a preţului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creştere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) şi o creştere a preţului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).

3. Plafoanele vor fi eliminate, populaţia nu va fi pregătită
În situaţia în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei, probabil consumatorii de:
a) gaze naturale vor achita preţuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând preţul de achiziţie al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025).
b) energie electrică vor achita preţuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus.
Aceasta înseamnă o creştere a preţului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca. 72% pentru consumatorii care consumă între 100 – 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) şi de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).
De precizat că, dacă scenariul 2 şi 3 degrevează bugetul României de costurile subvenţiei, scenariul 1 însemna cheltuieli importante pentru acoperirea subvenţiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanţare europeană şi care se vor materializa în noi creşteri de taxe şi impozite, care-i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români, menţionează Chisăliţă.

CE SCENARIU ARE BURDUJA
Unul dintre scenariile de lucru aflate pe masă este păstrarea schemei de compensare-plafonare şi după 1 aprilie 2025, iar o decizie finală va fi luată până pe 1 februarie, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.„Unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, aşa cum este astăzi, pentru trei-şase luni, având în vedere că situaţia în regiune este complicată, având în vedere creşterile de preţ la gaz, mai ales pe piaţa internaţională şi având în vedere că vrem să îi protejăm pe clienţii finali. Vom lua decizia până la finalul lunii ianuarie. Ne vom reuni din nou în cadrul Comitetului interministerial şi vom alege cea mai bună opţiune: păstrăm schema actuală exact aşa cum e, ţintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili şi subvenţionăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie, şi nu pe baza nivelului de consum, cum s-a mers până acum, sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare-plafonare actuală. Asta înseamnă să renunţăm la unul dintre praguri sau să ajustăm un altul. Vom vedea. În orice caz, până la 1 februarie ar trebui să avem o decizie luată”, a spus Burduja.