Cât ajunge să trăiască un român pensionat la 60 de ani? Speranţa de viaţă creşte în fiecare zi cu 5,2 ore

Speranţa de viaţă la naştere în 1900 era de 36,4 ani, iar în 2000 aceasta a urcat la peste 70 de ani, în timp ce în 2019 a ajuns la 78,2 ani. Totuşi, pandemia a adus un uşor recul în această privinţă, însă trendul va fi reluat, potrivit calculelor profesorului Vasile Gheţău. Acestea arată că speranţa de viaţă a unui român creşte în fiecare zi, în medie, cu 5,2 ore.
Persoanele născute acum vor trăi mai mult cu peste 41 de ani comparativ cu cele născute acum un secol, acest lucru având puternice implicaţii economice, de la asigurarea resurselor pentru trai până la nivelul pensiei.
Calculele sunt relativ simple: Un an are 365 de zile (sau 366 în anii bisecţi), adică 8.760 ore. În 1969, speranţa de viaţă era de puţin peste 590.000 de ore (67,33 ani, iar în 2019 speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani adică de 685.032 ore. Făcând diferenţele şi împărţelile necesare, rezultă că speranţa de viaţă la naştere creşte cu 5,2 ore pe zi.
Generaţiile de astăzi trăiesc în cu totul alte condiţii faţă de cele de acum 100 de ani. Poluarea şi mijloacele de trai erau diferite. Pentru a conserva mijloacele de trai ale generaţiilor mai tinere şi ale celor viitoare, guvernanţii sunt obligaţi să ia decizii costisitoare şi decisive, potrivit reprezentanţilor unei firme de pensii private.
O politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generaţii, care vor trebui să plătească factura. Guvernele au posibilitatea de a pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor şi contribuabililor.
Astfel, sistemele de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieţii active, precum şi măcar 75% dintre cele aflate la vârsta vieţii active. Odată cu creşterea speranţei de viaţă este nevoie de ajustarea vârstei de pensionare pentru a menţine stabil raportul dintre numărul anilor în activitate şi cel al anilor la pensie.
Unele publicaţii scriau că speranţa de viaţă la vârsta de 60 de ani, ar fi în medie 17,8 ani iar o femeie 22,3 ani. Astfel de cifre sunt vehiculate şi în presă şi, din păcate, în literatura de specialitate. Este un raţionament incorect ştiinţific, explică demograful Vasile Gheţău.
Valorile de 17,8 şi 22,3 ani rezultă din mortalitatea la vârstele de 60 ani şi peste (ca probabilităţi) din anul 2017 (adoptate şi pentru anul 2020, diferenţele nu sunt semnificative). Cu alte cuvinte, se admite că această mortalitate pe vârste va subzista şi în deceniile viitoare. Nu, mortalitatea pe vârste este de aşteptat să-şi continue regresul în toate populaţiile europene şi, mai ales, în contextul valorilor ridicate din ţara noastră, mai spune Gheţău.
Utilizând diagrama lui Lexis, calculele demografului român ajunge la următoarele valori ale speranţei de viaţă la vârsta de 60 ani în generaţia 1960, reprezentând speranţa de viaţă a celor pensionaţi în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbaţi şi 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 şi, respectiv, 2,5 ani faţă de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani şi peste.