Castrul Cumidava va renaște după 2.000 de ani

Singura construcție militară romană de piatră din Țara Bârsei va strânge în următorii ani armate întregi de turiști. Construit după războaiele daco-romane pentru a apăra teritoriile de atacurile dacilor liberi și a barbarilor, castrul de la Cumidava este în prezent un sit arheologic care relevă date importante despre contopirea dacilor cu romanii. În viitorul apropiat, acest șantier va găzdui singurul parc de distracții în care turiștii pot deveni pentru o zi legionari dintr-o cohortă romană În secolul IV, celebrul geograf Ptolomeu din Alexandria menționa în scrierile sale o localitate din regiunea Dacia inferioară, aflată sub ocupație romană - Comidava. După 16 secole, mai exact în 1939, un grup de arheologi descoperea la Râșnov, pe urmele unui castru roman, o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, „protectoarea castrelor”. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția „Cumidava” - denumirea romanizată a provinciei dacice. Descoperirea a fost una majoră pentru știință: acea Comidava era de fapt Țara Bârsei de azi. Unitate militară de vindelici Conform istoricilor de la Muzeul Județean de Istorie, acest castru roman a fost construit după războaiele daco-romane pentru a apăra teritoriile cucerite de atacurile dacilor liberi și a barbarilor. Această unitate militară avea 500 de soldați de origine celtică. „Cohorta era o unitate care număra circa 500 de soldați, formată dintr-o populație care locuia în acea perioadă în zona Europei Centrale, în zona Austriei de azi. Era o populație de origine celtică – vindelicii”, a declarat Stelian Coșuleț, șef secție Muzeul Județean de Istorie Brașov. Cetate de pământ în Evul Mediu Acești celți au fost recrutați și trimiși în SE- provinciei Dacia Inferiorum, în Cumidava. Obiectivul lor era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din Sud-Estul României de azi, și a hoardelor de invadatori, prin cele două pasuri importante – Rucăr-Bran și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pământ și lemn. După anul 126 de ani, zidurile au fost refăcute din piatră și au dăinuit până în ziua de azi, la Râșnov. Printre ele, arheologii au descoperit vase de lut romane dar și dacice, arme și unelte. Ba chiar și mânerul unui bisturiu medical. Castrul roman ar fi rezistat până în jurul anului 250, când ar fi ars în urma unui puternic atac al trupelor aliate dace, gote și vizigote. Ruinele lui au rămas vizibile chiar și în Evul Mediu. În scrierile secolului XVIII era denumit Erdenburg, adică Cetatea de pământ, iar localnicii din Vulcan erau sfătuiți să se adăpostească în el în caz de pericol. „Să fii roman pentru o zi” În secolul XXI, Castrul Cumidava va atrage din nou armate de oameni, care vor veni însă cu intenții pașnice. „În apropiere dorim să realizăm un pac istoric care poartă o denumire tentantă: Să fii roman pentru o zi. O să încercăm să reconstituit viața legionarilor romani din Castrul Cumidava, viața cotidiană a dacilor. Vrem să fie o lecție de istorie pe viu”, a declarat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Cetatea Râșnov. Primăria Râșnov dorește urgentarea cercetărilor arheologice, care se desfășoară într-un ritm greoi. Apoi, va accesa fonduri europene pentru a readuce la viață stilul de viață al dacilor și romanilor de la Cumidava.