Castorii, din nou pe „lista neagră”

Amenajările hidrotehnice din judeţul Braşov cu rol de apărare împotriva inundaţiilor au fost verificate luna trecută de reprezentanţi ai Ministerului Apelor şi Pădurilor, ai Administraţiei Naţionale Apele Române (inclusiv ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov), Prefecturii Braşov, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,  Consiliului Judeţean, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Direcţiei Silvice Braşov sau Gărzii Forestiere.
Potrivit raportului de control ce urmează a fi prezentat de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov în şedinţa Colegiului Prefectural de astăzi, în judeţ au fost identificate o serie de puncte critice pe cursurile de apă.
Astfel, au fost descoperite eroziuni de mal ce pot afecta liniile de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Olt în zona Augustin, pârâul Homorodu Mic sector Homorod -Mercheaşa, pârâul Homorodu Mare aval Drăuşeni, pârâul Homorod - Ciucaş sector Hălchiu-Feldioara, pârâul  Bârsa în extravilan Bod, pârâul Tărlung şi Teliu în extravilan Teliu.
De asemenea, au fost găsite construcţii în zona de protecţie a lucrărilor hidrotehnice, precum şi garduri de delimitare a proprietăţilor private pe coronamentul şi taluzul digurilor, riscul fiind ca acestea să împiedice sau să întârzie acţiunile operative de intervenţie.

Un factor de risc devenit tradiţional
Tot în urma acestei verificări, pe pârâul Cozd (sector extravilan Rupea-Dacia) şi pârâul Ruginosu (în extravilanul localităţii Viştea de Jos) au fost au fost găsite baraje construite de castori, care pot provoca inundarea terenurilor limitrofe. De altfel, problema castorilor, care au început să apară de mai mulţi ani pe râurile din judeţ, este în atenţia autorităţilor de ceva vreme, însă, având în vedere că aceste animale sunt protejate, orice intervenţie este imposibilă. În aceste condiţii, an de an, pe lista factorilor de risc care pod duce la producerea inundaţiilor, figurează „amenajările hidrotehnice” ale castorilor.
Ba mai mult, o colonie de castori, care s-a stabilit în vecinătatea terenului pe care se construieşte aeroportul de la Ghimbav, a pus pe jar autorităţile locale, temerea fiind că proiectul ar fi pus în pericol din cauza prezenţei noului habitat al rozătoarelor, care a fost propus să fie declarat arie protejată. Între timp, după ce în zonă a fost inclusiv ministrul Mediului, Cristiana Pasca - Palmer, lucrurile s-au clarificat, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov primind asigurări că „vecinii” aeroportului nu pun în pericol proiectul aeroportului.