Casa magnaţilor braşoveni Copony a ajuns o ruină în aşteptarea demolării

Casa construită de industriaşul braşovean Martin Copony în 1887 pe strada Şirul Livezii a ajuns o ruină.
Familia Copony se întinde pe mai bine de cinci secole. Primul a fost ungurul Gregorius, stabilit la Cristian, în 1533. Căsătorit cu o săsoaică, neamul s-a ramificat, dând multe personalităţi.
Wilhelm Copony (1868-1939) din Râşnov a fost deputat braşovean în Parlamentul de la Budapesta, apoi senator de Timişoara în Parlamentul României.
Tot Wilhelm Copony se numeşte şi nepotul lui din Prejmer, cercetător chimist, specialist în fertilizarea cartofului.
Mama acestuia a fost Ema von Szigmond, unguroaică din Teliu, iar tatăl, Copony Peter, a făcut studii economice la Viena şi a devenit proprietar de mori şi centrale electrice, vestit fabricant de parchet.
La 11 noiembrie 1881, Ciprian Porumbescu a stat în gazdă la familia Copony.
Fabrica de hârtie de la Zărneşti a fost cumpărată în 1864 de Martin Copony, strămoşul lui Willi din Braşov.
Soţia lui Wilhelm a fost fiica industriaşului Wilhelm Scherg (1855-1930). Socrul lui Willi se trage dintr-o veche familie săsească care a condus afacerile în domeniul postavurilor şi al textilelor timp de aproape două secole. La 1823, Michael Scherg (1798-1873) şi Katharina (1824-1897) au fondat prima fabrică din Braşov, fabrica de tricotaje şi postav Wilhelm Scherg & Comp. În câţiva ani a ajuns cea mai modernă întreprindere de textile din estul Europei. Nepoata lui Scherg a fost inginerul horticultor Maria Iuliana Scherg.
Familia Copony deţinea o mică fabrică în Schei pe strada Prundului încă din anul 1871 şi o fabrică de parchet pe strada Hărmanului (bombardată în anul 1944), dotată cu maşini cu aburi, şi altă fabrică, inclusiv terenuri în judeţul Covasna.
În centrul Braşovului, Martin Copony deţinea două case, una pe strada Mureşenilor şi cea din imagine de pe strada Şirul Livezii. În clădirea din imagine a funcţionat o vreme în anii ’30 o aripă a poştei centrale. Lângă clădire erau grajdurile unde ţineau caii, iar jos în spatele fostului Bastion al Curelarilor pe locul unde astăzi se află Liceul Aprily Lajos ţineau poştalioanele (căruţe, trăsuri etc). În anii 2000, casa a fost retrocedată unei femei stabilită în Germania. În anul 2010, familiile care locuiau acolo au primit ordin ca în două săptămâni să evacueze casa. Proprietara a vândut casa unor olandezi care vor să o dărâme şi să construiască un hotel. (BizBrasov.ro)