Casa lui Nicolae Teclu a fost restaurată de actualul proprietar

Casa renumitului inventator din domeniul chimiei, Nicoale Teclu, a fost renovată de proprietar, Ion Stoica, sub coordonarea Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu din Braşov. Meritul îl are proprietarul, care şi în interiorul locuinţei a păstrat „parfumul” vremurilor de altădată. „Am refăcut integral poarta din lemn şi am renovat faţada. Cred că este un bun exemplu pentru toţi cei care au în proprietate clădiri care sunt monument istoric şi este păcat să nu le punem în valoare”, a declarat Ion Stoica, pentru newsbv.ro. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, spune că acesta este un caz fericit, având în vedere că sunt foarte multe monumente istorice în judeţul Braşov, care la un cutremur mai puternic vor fi distruse.

„Sunt sute de clădiri pe care le vom pierde. Au rezistat peste cinci sute de ani, dar dacă nu vom face rost rapid de fonduri se vor prăbuşi. Noi am reuşit să atragem fonduri nerambursabile pentru Cetatea Braşovului, am alocat bani din bugetul propriu pentru cetăţile de la Râşnov, Făgăraş şi Feldioara, dar mai este mult de lucru. La inaugurarea Cetăţii de la Rupea am vorbit cu ministrul Culturii care ne-a alocat puţin, un milion de euro, bani cu care am început refacerea bisericii fortificate de la Roadeş”, a declarat Căncescu, care s-a arătat extrem de încântat de modul în care a fost renovată casa de pe strada Prundului nr. 41. Potrivit acestuia, Braşovul este pe primul loc ca număr de monumente istorice înregistrate oficial.

 

 

 

Cine a fost Nicolae Teclu?

Născut în Braşov, în 1839, Nicolae Teclu a terminat Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură. A devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele. Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. „Becul Teclu” este folosit şi astăzi în toate laboratoarele din lume şi este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic şi, în felul acesta, se obţine un amestec mai bun al aerului cu gazul şi o temperatură mai înaltă. Arzătorul Teclu, numit şi becul Teclu, este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătăţită. Nicoale Teclu a inventat şi aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor. Domeniile care au fost studiate de el includ: studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase, pigmenţi minerali, uleiuri utilizate în pictură, combustia gazelor. Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului, potrivit icr.ro. O parte a aparatelor lui le-a donat laboratorului de chimie anorganică a Universităţii din Bucureşti. Spre sfârşitul vieţii devine  membru al Academiei Române. Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Din păcat niciunul nu este la Braşov, oraşul său natal.