Cartofi, friptură şi untură: Aşa se menţineau supli oamenii în anii '60

Şuncă, cartofi, friptură de vită, untură, chiar şi prăjituri. Aşa se menţineau oamenii subţiri acum şaizeci de ani, potrivit The Telegraph. Scriitoarea Lucy Denyer, care a ţinut o dietă a anilor 1960, a deplâns „lipsa de legume proaspete”, arătând însă şi ce ar reţine pentru stilul ei de viaţă din obiceiurile acelor ani.
„Tocmai am petrecut şapte zile mâncând ca şi cum aş fi fost în anii 1960 - friptură de vită, legume la conservă şi toate cele - în încercarea de a vedea care ar putea fi beneficiile pentru sănătate. Şi, deşi există unele lucruri pe care cu siguranţă nu le voi continua în viaţa mea din secolul XXI (o lipsă de legume proaspete şi pâine prăjită la aproape fiecare masă), există alte obiceiuri pe care cu siguranţă le voi continua”, a mărturisit Lucy Denyer.

„Este evident că făceau ceva bine”
Deşi pare greu de crezut, reuşeau să se menţină în formă cu o astfel de dietă (la fel ca, probabil, şi alte naţionalităţi). La sfârşitul anilor 1950, un bărbat cântărea în medie puţin peste 65 kg, iar o femeie avea, în medie, 55 kg).
„Este evident că făceau ceva bine. În anii 1960, doar 1% dintre bărbaţii şi 2% dintre femeile din Anglia erau consideraţi obezi, în comparaţie cu procentul actual de 25,2% dintre bărbaţi şi 26% dintre femei”, arată autoarea experimentului.
Până în 2021, bărbatul şi femeia medie cântăreau 85,1 kg, respectiv, 71,8 kg, potrivit sursei citate.

Ce e diferit acum
Cea mai mare diferenţă între atunci şi acum ar fi, în primul rând, tipul de alimente pe care oamenii le consumau şi, în al doilea rând, cantitatea acestora.
În plus, deşi consumul de zahăr de atunci era mult mai mare decât în prezent, 503 g pe săptămână pe persoană, comparativ cu 1,8 kg consumate pe an de o persoană, în prezent, existau puţine alimente procesate.
Se găseau cutii de conserve, nu şi mezeluri şi alte alimente ultraprocesate care abundă acum pe piaţă.
În prezent, 57% din caloriile noastre provin din alimente ultraprocesate, în timp ce în anii 1960 aportul lor era neglijabil.

Pâine şi unt, cartofi şi budincă de seu
Cele mai multe alimentele erau destul de simple, din carne şi două legume, şi gătite de la zero. Carbohidraţii amidonoşi - cartofii, pâinea, budinca de seu - erau un element de bază în orice meniu.
Britanicii din anii '60 consumau preponderent carne roşie (puiul era un lux scump) sau prelucrată (cârnaţi de casă, şuncă etc), iar resturile constituiau următoarea masă.
Legumele proveneau fie din cutiile de conserve, fie din propria gospodărie sau erau obţinute de la legumicultori: mazăre, morcovi, varză, dovlecei.
Important de menţionat este că porţiile erau mai mici; dimensiunea medie a farfuriei era de 23 de centimetri, iar bolurile aveau un diametru modest. O porţie de carne cântărea aproximativ 100 g.
În plus, oamenii erau mult mai puţin sedentari atunci.
„Ca gospodină, aş fi fost în picioare la cumpărături, gătit sau făcut curăţenie în cea mai mare parte a zilei şi aş fi călătorit mai degrabă pe jos sau cu autobuzul decât cu maşina. În 1967, mai mult de trei sferturi (77%) dintre adulţi au declarat că mergeau pe jos cel puţin o jumătate de oră în fiecare zi, faţă de doar 42% în 2010”, arată Lucy Denyer.

„Sunt câteva lucruri pe care le voi lua cu mine: porţii mai mici”
Scriitoarea a descris o parte din experienţa ei. „Am descoperit că dacă mâncam pâine prăjită sau un ou, la prânz nu îmi mai era atât de foame şi eram mulţumită de porţia mai mică. Nu m-aş fi aşteptat niciodată ca trei cartofi prăjiţi reci şi o mână de mazăre la conservă să conteze ca un prânz satisfăcător. Într-o zi «copioasă» eram foarte fericită să mănânc doar un cârnat şi o porţie mică de piure (am găsit o farfurie de epocă de mărime potrivită pentru a-mi păstra porţiile corespunzătoare) - iar budinca de la sfârşit rotunjea întotdeauna lucrurile frumos”.
Autoarea experimentului mărturiseşte că nu a reuşit să slăbească decât foarte puţin, şi consemnează, ca bile negre, foarte puţină varietate în ceea ce priveşte alimentele vegetale şi lipsa de Omega-3, dar menţionează şi ce ar reţine din acel stil de alimentaţie.
„Dar sunt câteva lucruri pe care le voi lua cu mine: porţii mai mici (...). Nescafé cu lapte din cutie este o alternativă perfect respectabilă (şi mult mai ieftină) la un latte plin de calorii pentru consumul zilnic, iar un pahar de vin este mai bun ca răsfăţ ocazional (nu voi trece la sherry). De asemenea, copiii mei ar fi încântaţi să continue cu ritualul zilnic al budincii. Dar sunt foarte bucuroasă că am un frigider şi acces la o gamă largă de fructe şi legume proaspete”, concluzionează autoarea experimentului, potrivit The Telegraph.