Cârtiţele de la Braşov, în topul Europei

Şantierul pentru modernizarea căii ferate Apaţa-Caţa se situează pe locul 3 în Europa ca număr de TBM-uri operate simultan, respectiv locul 7 într-un top al celor mai mari 10 proiecte feroviare europene care utilizează Tunnel Boring Machines (TBM). Aceasta este concluzia unei analize a proiectelor active în Europa la începutul anului 2026. 

Patru TBM-uri pe o singură subsecţiune, unic în Europa
Desfăşurarea simultană a patru maşini Herrenknecht de tip Slurry Pressure Balance pe ceea ce este clasificat ca o singură subsecţiune feroviară reprezintă caracteristica distinctivă a proiectului la nivel european. Doar HS2 (10 TBM-uri), Grand Paris Express Linia 15 (10 TBM-uri), Tunelul de Bază Brenner (9 TBM-uri) şi Turin–Lyon (7 TBM-uri) desfăşoară mai multe maşini, dar acestea sunt proiecte gigantice la scară continentală, cu zeci de loturi, mai multe ţări şi contracte multiple. Lotul Apaţa - Caţa atinge simultaneitatea a patru maşini în cadrul unui singur pachet contractual, gestionat de un singur consorţiu.

O configuraţie inedită şi solicitantă 
În plus, cele două perechi de tuneluri sunt forate în direcţii opuse dintr-o singură bază de construcţie intermediară la Racoş: TBM-urile Eleni şi Varvara se îndreaptă spre Ormeniş/Apaţa, în timp ce Alexandra şi Konstantina forează spre Homorod, necesitând gestionarea simultană a transportului de material excavat, aprovizionarea cu segmente prefabricate şi monitorizarea geotehnică în direcţii opuse de pe acelaşi şantier. Această configuraţie bidirecţională cu două perechi de tuneluri este inedită şi extrem de solicitantă din punct de vedere logistic prin orice standard european.
Subsecţiunea traversează teren deluros cu geologie complexă în zona Racoş, necesitând două perechi de tuneluri feroviare cu tub dublu. 
Tunelul Ormeniş include două foraje paralele a câte 6,9 km, 13,8 km total, acestea fiind cele mai lungi tuneluri feroviare construite vreodată în România. 
Tunelul Homorod include două foraje paralele a câte 5,1 km, 10,2 km în total.
La modernizarea căii ferate Apaţa-Caţa lucrează Asocierea RailWorks – Aktor SA (lider asociere), Alstom Transport SA şi Arcada Company SA, iar potrivit ultimei monitorizări a CNCF CFR SA stadiul fizic este de 58,80%. 

Forţă de muncă din România, Grecia, Turcia, India şi alte câteva ţări
Spre deosebire de proiectele feroviare gigantice din Europa Occidentală, care se bazează pe rezerve de forţă de muncă interne consolidate şi lanţuri de aprovizionare consacrate, Apaţa–Caţa a necesitat constituirea unei echipe cu adevărat internaţionale. Ingineri, operatori TBM, specialişti geotehnici şi tehnicieni de construcţii au fost recrutaţi din România, Grecia, Turcia, India şi alte câteva ţări.
Această echipă internaţională de bază este sprijinită de peste 200 de subcontractori şi furnizori, marea majoritate companii româneşti din judeţul Braşov şi regiunea transilvăneană înconjurătoare. Aceştia asigură fabricarea segmentelor prefabricate de beton, investigaţiile geotehnice, logistica, serviciile de siguranţă, lucrările de cale ferată şi infrastructura de acces. 

Axa feroviară a Coridorului Rin–Dunăre trece direct prin Braşov
Pe măsură ce proiectul avansează spre finalizarea forărilor în 2027, locul României pe harta mondială a dezvoltării infrastructurii se va consolida, o consecinţă directă a deciziei ţării de a investi în Coridorul Rin–Dunăre la acest nivel de ambiţie.
Comisia Europeană identifică Coridorul Rin–Dunăre ca unul dintre cele nouă Coridoare de Transport Europene prioritare, conectând axa fluvială Rin–Main–Dunăre de la Strasbourg şi Frankfurt prin Germania de Sud, Austria, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria până la Marea Neagră. Axa feroviară a coridorului trece direct prin Braşov.
Finalizarea reabilitării Braşov–Simeria (inclusiv tunelurile Apaţa–Caţa) este o condiţie prealabilă pentru ca segmentul ungar-român al coridorului să îndeplinească obiectivele TEN-T pentru 2030. 
Braşov este menţionat explicit în aliniamentul oficial al Coridorului Rin–Dunăre: Strasbourg/Frankfurt → München → Viena → Bratislava → Budapesta → Arad → Braşov → Bucureşti → Constanţa (Marea Neagră).