Cartierele Braşovului intră în regenerare urbană

Construite de-a lungul a zeci de ani începând din anii 1950, mai multe cartiere de blocuri din municipiul Braşov vor intra într-un amplu program de regenerare, astfel încât spaţiile urbane să fie aduse „la zi” în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Aceste intervenţii se vor face etapizat şi se vor realiza cu respectarea unui Planului Integrat de Regenerare Urbană (PIRU), document strategic care este acum în etapa de dezbatere publică. 
Astfel, braşovenii pot face propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ pentru aprobarea Planului Integrat de Regenerare Urbană pentru cartierele de locuinţe colective din Municipiul Braşov, până în 21 octombrie. Proiectul de hotărâre, referatul de aprobare şi Planul Integrat de Regenerare Urbană pot fi consultate pe site-ul Primăriei Braşov (brasovcity.ro), secţiunea „Consiliul Local – Proiecte de hotărâre – dezbatere publică”. 

10 zone analizate 
Pentru realizarea Planului Integrat de Regenerare Urbană au fost analizate 10 zone/cartiere din municipiu, respectiv Tractorul, Ştefan cel Mare, Hărmanului, Victoriei, Piaţa Tractorul, Saturn, Soarelui, Astra, Octavian Goga, Codrul Cosminului. Evaluarea a vizat, printre altele, distribuirea şi densitatea blocurilor, infrastructura pietonală şi rutieră, spaţiile verzi, infrastructura educaţională, starea tehnică şi estetică a construcţiilor, nivelul şi sursele poluării, dar şi alte dimensiuni. 
„Analiza realizată în cadrul PIRU evidenţiază necesitatea unor intervenţii integrate privind calitatea spaţiilor publice, infrastructura urbană, mobilitatea şi accesibilitatea, infrastructura verde, fondul construit, serviciile şi dotările publice, precum şi adaptarea mediului urban la exigenţele sociale şi climatice actuale. În acest context, regenerarea urbană este abordată ca un proces integrat, care urmăreşte nu numai reabilitarea punctuală a unor spaţii, ci şi îmbunătăţirea funcţionării cartierelor ca medii de locuire, prin corelarea intervenţiilor asupra spaţiului construit şi neconstruit, mobilităţii, infrastructurii, mediului, serviciilor şi componentei sociale”, se arată în referatul specialitate al hotărârii prin care urmează să fie aprobat PIRU. 

Spaţiile dintre blocuri, transformate în zone de relaxare 
În urma analizei celor 10 zone, în PIRU au fost prevăzute şase direcţii de acţiune, care vor contribui la o creştere a calităţii vieţii în cartiere. 
O primă direcţie vizează amenajarea spaţiilor dintre blocuri, prin realizarea de trasee pietonale, locuri de şedere, spaţii de joacă, zone de umbră.
O a doua direcţie se referă la reorganizarea mobilităţii şi reducerea conflictelor generate de zonele de parcare, fiind recomandată prioritizarea traseelor publice către staţiile de transport în comun, unităţi de învăţământ, unităţi medicale, pieţe şi spaţii verzi. În acelaşi timp se recomandă evitarea extinderii parcărilor pe spaţiile verzi sau pe traseele pietonale. 
A treia direcţie de acţiune prevede dezvoltarea şi conectarea spaţiilor verzi. Printre altele, este recomandată plantarea de arbori de aliniament şi de umbrire, refacerea grădinilor de bloc şi îmbunătăţirea managementului apelor pluviale. 
Prin cea de-a patra direcţie de acţiune este recomandată corelarea programelor de reabilitare energetică cu o abordare coerentă asupra imaginii urbane, astfel încât faţadele reabilitate să nu mai fie „pestriţe” şi inestetice. 
A cincea direcţie recomandă dezvoltarea serviciilor publice (şcoli, grădiniţe etc), iar a şasea implicarea locuitorilor în stabilirea funcţiunilor. 

Măsuri pe termen scurt, mediu şi lung 
Tot în PIRU sunt enumerate o serie de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen scurt trebuie îmbunătăţit confortul urban (mobilier, iluminat, marcaje, eliminarea obstacolelor pietonale, amenajări temporare şi mici spaţii de şedere). Pe termen mediu este propusă reconfigurarea spaţiilor publice, reorganizarea parcărilor, conectarea spaţiilor verzi şi accesibilizarea traseelor principale. 
Pe termen lung urmează să fie implementate proiecte integrate, capabile să coreleze reabilitarea spaţiului construit, infrastructura verde, mobilitatea durabilă, serviciile publice şi coeziunea socială.