Care este strategia culturală a Braşovului până în 2030

Pentru prima oară, Braşovul va avea o strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung care va fi supusă dezbaterii consilierilor locali în şedinţa de plen de luni, după cum a precizat viceprimarul Braşovului Adina Durbacă (foto). 

„Strategia culturală constă în structurarea unui sistem de acţiuni care să poată asigura realizarea obiectivelor pe termen mediu şi lung. Valabilitatea şi validitatea oricărei strategii depinde de concordanţa între obiective şi resursele existente. În acest sens, strategia culturală presupune o eficientă repartizare a responsabilităţilor între comunitatea culturală, instituţii, societatea civilă, grupuri culturale, grupuri asociative şi nu în ultimul rând autorităţi cu decizie administrativă şi politică. O strategie eficientă în cazul particular al Braşovului presupune răspunsuri la o serie de întrebări cum ar fi, care este situaţia existentă, cui se adresează oferta actuală şi cine sunt beneficiarii, dar şi care sunt direcţiile de acţiune şi priorităţile”, a exemplificat Adina Durbacă. În conformitate cu acest document, principalele direcţii de acţiune pentru sectorul cultural sunt consolidarea sectorului public, dezvoltarea şi sprijinirea sectorului independent, dezvoltarea infrastructurii, personalul din cultură, axele  strategice sau liniile generale pentru management şi marketing (promovare şi comunicare). În conformitate cu precizările autorilor strategiei, în primul rând, ar fi nevoie de profesionalizarea în domeniul managementului cultural, deoarece în acest moment el se dovedeşte a fi principala piedică în conturarea unei oferte atractive şi autentice.

 

Proiectul unificator de care avem nevoie

Elaborarea Strategiei ţine seama de modul cum se poziţionează sectorul culturii în contextul economic şi social specifice pentru Braşov, un oraş, care ca şi toate oraşele care au decis recent să participe la cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, a descoperit că are nevoie, pe lângă instituţii bine guvernate, infrastructură, finanţări şi programe sau proiecte interesante, de un plan strategic care să structureze sistemul de decizii pe care administraţia şi politicul le va pune în practică în următorii ani. În afara argumentelor care ţin de valoarea istorică şi culturală a Braşovului, de importanţa şi prioritatea  „premierelor” culturale naţionale pe care le-a generat şi/sau găzduit, în conformitate cu această strategie, Braşovul are nevoie de un proiect unificator, care să coaguleze impulsurile şi valenţele latente ale oraşului pentru repoziţionarea sa culturală, economică şi socială atât în plan european cât şi în plan naţional. „În acelaşi timp, se simte nevoia unei potenţări a participării cetăţenilor şi celorlalţi stakeholderi (deţinătorii de interes de toate categoriile: autorităţi, finanţatori, actori sociali implicaţi, grupuri tangente), pentru a crea un oraş care nu mai trăieşte doar în trecut ci explorează noul şi îmbrăţişează viitorul pe care-l construieşte în respectul tradiţiilor şi valorilor”, se precizează în strategie.

 

Primul test pentru Capitală Culturală

De asemenea, o componentă importantă a acestei strategii este secţiunea dedicată candidaturii Braşovului pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Aceasta conţine o propunere concept, obiective generale, specifice şi operaţionale, priorităţile, propuneri de programe, rezultatele aşteptate şi o metodologie de monitorizare şi evaluare a impactului general al strategiei. „Această componentă stabileşte obiectivele şi priorităţile tuturor instituţiilor implicate în atingerea acestui scop. Participarea la prima etapă a competiţiei, respectiv preselecţia din luna octombrie, este un test pe care braşovenii trebuie să-l treacă pentru a pune în practică strategia culturală 2015 - 2030. Totuşi, indiferent de rezultatul acestei prime faze a competiţiei, măsurile cuprinse în strategie vor trebui implementate, însă avantajul trecerii de prima etapă ne va permite ca până în 2017, când va fi stabilit oraşul care va fi capital europeană a culturii în 2021, să putem accesa mai uşor fondurile europene”, a subliniat Adina Durbacă.

 

Coordonatele pentru Capitală Culturală

În conformitate cu cele prezentate în strategie, conceptul candidaturii oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se structurează pe o serie de coordonate. O regenerare profundă, în care valorizarea patrimoniului, cultura şi creaţia contemporană sub toate formele sale de exprimare se potenţează reciproc pentru a deveni elementele esenţiale ale parcursului oraşului  către o metropolă europeană a egalităţii de şanse; o metropolă care şi-a vindecat rănile şi suferinţele epocii anterioare şi care este orientată către cetăţean; o metropolă coezivă, în care se trăieşte, nu doar se „locuieşte” şi în care  tinerii vor să rămână să-şi construiască viaţa şi cariera, dar în care, în egală măsură, persoanele în vârstă îmbătrânesc activ, cu susţinerea şi  în respectul comunităţii. Totodată, experţii care au întocmit strategia propun o metropolă care îşi valorifică potenţialul cultural şi creativ pentru o creştere inteligentă şi durabilă, în acord cu excepţionalul mediu natural în jurul căruia oraşul se articulează, dar şi o metropolă care poate deveni un model de dezvoltare prin potenţarea aportului economic şi social al industriilor culturale şi creative. Nu în ultimul rând, conceptul propus mai propune şi o metropolă  în care dialogul intercultural şi diversitatea de practici şi oferte culturale întăresc nu numai legăturile inter-comunitare, ci şi pe cele cu oraşele din întregul spaţiu european. 

 

Foto: Primăria Braşov