Cardurile de energie: până când mai pot fi folosite de beneficiari

Poşta Română a făcut un anunţ extrem de important pentru beneficiarii cardurilor de energie, respectiv până când mai pot fi folosite şi ce plăţi pot fi efectuate cu acesta.
„Poţi folosi cardul de energie până la 31 martie 2024. Plăteşti cu el facturile la energie electrică şi termică în regim centralizat, gaze, butelie, lemn de foc, rumeguş, cărbune şi orice alte materiale de încălzire care pot fi folosite pentru locuinţe”, a informat Poşta Română.

Doar pentru locul de consum al titularului
Beneficiarii pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. Cu un card se pot face mai multe plăţi către mai mulţi furnizori, până la epuizarea sumei.
Pentru plata facturilor cu cardul de energie, poţi folosi una dintre cele 3 metode deja ştiute:
- la orice subunitate a Poştei Române;
– la poştaşul care a sosit la domiciliul beneficiarului;
– online, pe site-ul Poştei Române, accesând link-ul: https://www.posta-romana.ro/sprijin-pentru-romania.html

Documente necesare
Salvezi timp, având cu tine următoarele documente:
- Cardul de energie (primit prin Poşta Română);
- Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire, care poate fi şi olograf, în cazul beneficiarilor care nu se pot deplasa, şi actul de identitate al împuternicitului şi al beneficiarului);
- Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înştiinţare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociaţiei de proprietari/locatari, în cazul plăţii încălzirii în sistem centralizat de termoficare).

Plafonarea preţurilor la energie, incertă
Spre finalul anului trecut, atât  Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială au recomandat României renunţarea la plafoanele la preţul energiei, care normal ar trebui să dureze până în 2025.
Întrebat ce va face în acest sens, ministrul Energiei a declarat într-un interviu acordat Agerpres că „analizează foarte serios situaţia”. „Analizăm foarte bine problema, pentru că atunci când a apărut criza energetică, Guvernul a reacţionat şi a trebuit să se adapteze foarte rapid condiţiilor de piaţă. Pe de o parte, să protejeze consumatorii vulnerabili, în special consumatorii casnici, să susţină mediul economic, pentru că în perioada post-pandemică erai dator să-ţi stimulezi economia, s-o relansezi, şi costurile cu energia electrică şi cu gazele sunt costuri importante în totalitate a costurilor unei companii private. Pe de altă parte, să prevenim anumite abuzuri şi practici cel puţin imorale, prin care anumite companii, de exemplu, aveau contracte la un preţ foarte bun, exportau acea energie electrică o reimportau la un preţ foarte mare şi veneau cu ea la compensare şi primeau bani de la statul român. Genul acesta de operaţiuni speculative au trebuit descurajate şi au fost, cred, şapte ordonanţe de urgenţă şi legile aferente de aprobare a acestor acte normative în Parlament, o serie de schimbări. Furnizorii au fost bulversaţi, consumatorii finali au fost şi ei afectaţi, pentru că este inevitabil să nu existe erori umane în procesarea tuturor acestor schimbări şi ne-am trezit şi cu facturi foarte mari, cu titluri de presă şi cu o nelinişte în piaţă pe care vrem cu orice preţ o evităm”, a spus ministrul.