Căpșunarii se întorc șomeri acasă
Autor: Adina CHIRVASÃ
Publicat la 14 noiembrie 2008
Adrian este un brașovean care și-a dorit o viață mai bună dincolo. A plecat în Spania în urmă cu șase ani la muncă și a lucrat la renumita fabrică de gresie din Castellon
Adrian este un brașovean care și-a dorit o viață mai bună dincolo. A plecat în Spania în urmă cu șase ani la muncă și a lucrat la renumita fabrică de gresie din Castellon. După un timp a reușit să își pornească propria afacere. Cu panouri publicitare. Îi mergea într-un timp, însă acum, cu criza financiară, afacerea „scârțâie”. Nu prea mai merge nimic, ne-a povestit el, iar la afacerea sa este din ce în ce mai decis să renunțe, „că nu am ce face”. În situația lui sunt zeci și sute de români care se gândesc să se întoarcă „cu coada între picioare”. Sunt mulți care nu au niciun fel de afacere, ci doar s-au dus să câștige bani lucrând în agricultură sau în construcții. Acum au fost puși pe liber, nu mai au ce să muncească și nu au nici unde să se angajeze din nou pe acolo.
„Nu se mai construiește și totul merge prost”
Cei mai mulți vor să revină acasă. În felul acesta, datorită și disponibilizărilor masive care se fac în România, numărul șomerilor se va îngroșa considerabil. Pe unii însă îi rețin obligațiile pe care și le-au contractat acolo: credite pentru o casă, o mașină etc. Acum nu mai cu ce să trăiască, darămite să mai și plătească rate… După ce s-au bucurat că „s-au ajuns”, vor trebui să dea rând pe rând cheile de la mașină sau casă și să se întoarcă de pe unde au venit. „E cam rău, că nu se mai construiește și totul merge prost. Sunt mulți în șomaj, nu se mai vând apartamente și de aici pleacă toată problema. Nu mai cumpără lumea apartamente, că nu mai are cu ce, dacă nu mai lucrează și nu mai dau băncile credite. Nu mai merge fabrica de gresie, nu se mai vinde mobila, nu se mai fac geamuri termopan și tot așa. Din cauza asta, un lanț întreg de firme intră în colaps. Au dat afară pe capete de la Renault, Ford, Seat, Toyota. Românii sunt o grămadă în șomaj, nu prea mai au ce să muncească. Să vedem cum o să plece, fiindcă mulți și-au luat apartamente și nu mai au cum să le plătească. Și-au luat apartamente pe credit și nu știu ce să mai facă să returneze banii”, a declarat Adrian, brașoveanul din Valencia, Spania. Chiar și el se gândește din ce în ce mai serios să se întoarcă acasă. Situația aceasta este rezultatul crizei financiare mondiale care a lovit lumea. Sectorul construcțiilor din Spania, principalul „angajator” al românilor plecați pe dincolo pare că s-a prăbușit. Nici agricultura iberică nu mai are aceeași creștere de altădată. Cei plecați peste hotare încep să se întoarcă acasă, fiind pur și simplu concediați. Țară preferată de români în general, Spania se confruntă în prezent cu dificultăți din cauza scăderii abrupte a prețurilor imobiliare, consecință a intrării în impas a mai multor bănci care acordă credite ipotecare. Totodată, restrângerea activității unor mari companii din străinătate îi trimite pe români acasă.
La Făgărăș se resimte deja fenomenul
Municipiul cu cei mai mulți „euronavetiști” este Făgărașul. Încă de acum 10 ani, brașovenii au plecat, cu cățel, cu purcel, spre Italia și Spania, pentru a-și face o viață mai bună. Jumătate din cei peste 20.000 de localnici și-au lăsat casele goale, dar acum se gândesc totuși să se întoarcă acasă. Primarul Făgărașului, Sorin Mânduc, ne-a spus că deja au constatat o creștere a celor care se întorc. Deocamdată, numărul celor care revin nu este chiar atât de mare. Totuși, cei care se întorc „cu bani” de dincolo sunt destul de puțini, restul fiind cei care nu au reușit să câștige îndeajuns pentru a scăpa de grija traiului din România. „În Făgăraș, predomină mai mult cei care au plecat în Italia, nu în Spania. Noi am constatat o revenire a celor care au plecat să muncească dincolo în această perioadă. Nu știu dacă este vorba neapărat de criză, însă și ea poate fi o cauză. Nu știu să vă spun un număr estimativ. Unii, mai puțini, e drept, sunt dintre cei care au plecat de 10-12 ani și și-au făcut deja o situație materială dincolo. Așa că acum își permit să se întoarcă și să pornească o afacere. Sunt alții însă care au plecat săraci și au venit tot așa. În general, aceștia sunt cei fără studii sau o profesie, deci categoria vulnerabilă. Ei vor fi acum o problemă, pentru că vor trebui găsite soluții pentru ei. Ar putea fi probabil impulsionate firmele mici să-i angajeze - câte 20-30 de oameni. Cei activi pot spune că sunt numărați pe degete”, a declarat Sorin Mânduc, primarul Făgărașului.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu