Când şi cum a apărut ideea de Revelion?

Revelionul este momentul pe care îl aşteptăm cu toţii, fiind prilej de sărbătoare, când ne facem urări de bine pentru noul an ce e pe cale să înceapă. Dar când a fost stabilită data de 1 ianuarie ca început al anului nou şi ce tradiţii au diferite popoare de Revelion?
În România, revelionul este o cină lungă şi o petrecere care are loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic.
Data de 1 ianuarie a fost stabilită pentru prima dată ca început de an din punct de vedere religios în anul 1691 de către Papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou. În acelaşi timp, la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie. În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie - noaptea de Revelion .
Denumirea revelionului provine din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă cu aproximaţie „trezire”, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii.

Obiceiuri şi tradiţii
Grecii pregătesc o prăjitură tradiţională în care se pun bani. Persoana care serveşte porţia „norocoasă” de prăjitură şi găseşte banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis şi în anumite regiuni ale României.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
Italienii încep cina de Revelion cu o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an, paharul se aruncă pe fereastră.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, acestea însemnând ultimele secunde ale anului. Acest obicei este un ritual pentru atragerea norocului. Tradiţia a fost preluată de numeroase ţări latino-americane.
În România, în mod tradiţional nu se aruncă nimic din casă în prima zi din an pentru că, procedând în acest fel, o persoană îşi aruncă norocul. Tot în prima zi a anului nu se iese din casă decât după ce o persoană brunetă intră în casa respectivă. Se consideră că persoanele brunete aduc noroc şi fericire, iar cele roşcate şi blonde aduc ghinion. În noaptea dintre ani, oamenii îşi pun o dorinţă, care are toate şansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot, pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. La cumpăna dintre ani se serveşte şampanie, pentru a avea un an mai prosper. Pocnirea petardelor este o altă tradiţie de Anul Nou, fiind practicată dmai mult de către cei tineri. Pe 31 decembrie se colindă cu pluguşorul, iar pe 1 ianuarie cu sorcova.