Când şi cu cât ar putea creşte pensiile

Pensiile ar fi trebuit indexate încă de luna trecută, dar guvernanţii au renunţat la această măsură din cauza cheltuielilor şi-aşa foarte mari, care au majorat substanţial deficitul bugetar. Însă ministrul Muncii, Florin Manole (foto) a afirmat recent că indexarea pensiilor nu mai poate fi amânată, având în vedere că puterea de cumpărare a pensionarilor cu venituri mici a scăzut dramatic.
„În 2027 pensiile trebuie indexate”, a declarat recent ministrul Muncii, susţinând că „nu se mai poate amâna acest lucru, pentru că puterea de cumpărare a pensionarilor este deja afectată” şi că „cel mai mult ne îngrijorează cei cu venituri reduse, iar cea mai mare parte dintre pensionari sunt în această categorie”.
Oficialul a afirmat şi că nu s-a discutat încă în coaliţie dacă majorarea pensiilor ar putea depăşi 10%, pentru că discuţiile sunt în faza pregătirilor pentru pachetul de solidaritate destinat celor 2,8 milioane de pensionari în 2026. El a explicat că negocierile reale privind procentul de creştere vor avea loc mai târziu, spre finalul anului, odată cu discuţiile despre buget.
Manole a precizat că nivelul majorării pensiilor în 2027 va depinde de cum va evolua economia în 2026, ceea ce ar permite o creştere mai mare a pensiilor.
Amintim că ultima indexare a pensiilor a avut loc în 2024, anul în toamna căruia au şi crescut pensiile ca urmare a recalculării conform noii legi a pensiilor din 2023.

Când şi cu cât ar trebui indexate pensiile, potrivit noii legi
Legea nr. 360/2023 prevede o indexare anuală a valorii punctului de referinţă (VPR).
Pensia publică se determină în funcţie de numărul mediu de puncte, numărul de ani contribuiţi (şi asimilaţi, precum stagiul militar sau studiile universitare) şi VPR-ul. Creşterea pensiei este determinată de creşterea acestei valori a punctului de referinţă, stabilit la 81 de lei.
Legea spun e că, în fiecare an, VPR trebuie indexat cu 100% din rata medie a inflaţiei şi cu 50% din creşterea salariului mediu real.
Cum inflaţia pe 2025 a fost de aproape 10% (9,6%, potrivit datelor INS), înseamnă că cei 81 de lei ar trebui indexaţi la 1 ianuarie 2027 cu 10% plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
 „Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică”, se arată la art . 84 din Legea 360/2023.
Legea impune şi limite ale majorării, specificând că această creştere nu trebuie să fie mai mare decât media inflaţiei medii anuale pe ultimii doi ani sau să nu fie mai mare decât creşterea veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale (CAS – 25%).
Dacă indexarea VPR-ului ar fi avut loc conform legii, începând cu anul 2025, astăzi pensia medie ar fi fost mai mare cu 18,5%. Creşterea ar fi fost de 9,8% în 2025, iar apoi de 7,9% în 2026. Pentru o pensie de 3.000 lei, creşterea ar fi fost de 555 lei.

Variante luate în calcul încă din toamna lui 2025
În toamna anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Ciprian Nicolae Văcaru, a prezentat câteva dintre variantele care pot fi aplicate pentru majorarea pensiilor din 2027.
 „Legat de CASS, legea în vigoare referitoare la reţinerea a 10% pentru sănătate din pensiile de peste 4.000 lei nu se va mai aplica după data de 31 decembrie 2026. Legat de indexarea pensiilor, o parte a Coaliţiei îşi doreşte ca asta să se întâmple în 2026. Nu ştiu dacă va fi posibil. De la 1 ianuarie 2027 se vor indexa pensiile şi va ieşi CASS-ul. Dacă nu reuşim această indexare la început de 2026, măcar să venim cu acele sume de one off pe care le-am acordat şi în 2025. Mă refer la cei 800 de lei, acordaţi în 2 tranşe, de Paşte şi de Crăciun”, a declarat Ciprian Nicolae Văcaru, secretar de stat Ministerul Muncii, la Congresul Naţional pentru Îmbătrânire Activă.
El a spus că la strategia naţională privind îngrijirea pe termen lung şi îmbătrânirea activă se lucrează încă din 2022.