„Când ieşeai în public trebuia să fii cât mai decent şi cât mai elegant”

Pălării cochete, pantofi migălos lucraţi, mănuşi elegante. Sunt doar câteva dintre accesoriile vremurilor de odinioară ce refac un crâmpei din viaţa braşovenilor sfârşitului de secol XIX, început de secol XX. Alături de ale obiecte expuse, ce ilustrează aşa numita perioadă Belle Epoque. Le vedeţi în expoziţia „Mode şi cafenele în Braşovul de odinioară”, de la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului.
„Această expoziţie este rodul documentării şi cercetării colectivului Muzeului de Etnografie, care prin diverse metode valorifică moştenirea culturală a vechilor braşoveni. Ea este dedicată epocii de eleganţă, de rafinament şi prosperitatea pe care au cunoscut-o strămoşii noştri”, a sintetizat Alexandru Stănescu, managerul Muzeului de Etnografie Braşov.

Prima cafeanea: Livada Poştei,  la Recorat
În ultimii ani ai secolului al XIX-lea şi în zorii secolului XX, Braşovul se ghida după moda vieneză, şi nu doar în vestimentaţie. În 1884, Alexander Drechsler deschidea prima cafenea aranjată după model vienez, la parterul Institutului de Pensii, de pe Buleverdul Rudolf. Actuala clădire a Rectoratului, din Livada Poştei. Locuri în special pentru socializarea domnilor,  în care se puneau la cale afaceri, cafenelele aveau şi vitrine exterioare, în care se servea, de exemplu, îngheţată pentru doamne. Iar cafenelele erau foarte căutate în acea vreme, însă braşovenii nu ieşeau oricum din case, ci îmbrăcaţi după un cod bine definit. Dictat tot de modelul vienez.

Pălărie, obligatoriu
„În momentul când ieşeau pe stradă şi doamnele, şi domnii puteau pălărie în mod obligatoriu. Nu exista să nu ai capul acoperit, gulerul încheiat şi pus în ordine, cămaşa scrobită, purtau cravată, iar doamnele, bineînţeles, purtau pălării. De altfel, perioada La Belle Epoque este una cu pălării absolut spectaculoase, cu foarte multe flori, adevărate «grădini suspendate». Chiar şi vară, peste cămaşă sau peste bluză - la doamnă, peste rochie - se purta în mod obligatoriu o haină de exterior. Domnii purtau redingotă, purtau de asemenea jachete. Doamnele, foarte important de spus, îşi acopereau cât mai mult din piele, adică purtau mănuşi în mod obligatoriu în public. Majoritatea persoanelor, mai ales doamnele, purtau bluzele cu gât înalt, cu dantelă, acoperit. Aşadar, când ieşeai în public, într-adevăr, trebuia să fii cât mai decent şi cât mai elegant”, a detaliat Raluca Partenie, specialist Institutul de Istorie a Artei „George Oprescu” Bucureşti. De altfel, în expoziţie se găsesc şi obiecte din colecţia sa personală.

Cetatea Braşovului era plină de ateliere
Astfel de vestimentaţii erau furnizate de atelierele din oraş, pe atunci, foarte multe. „Cetatea Braşovului era plină de ateliere de meşteri şi meşteşugari: pălărieri, pantofari, erau ateliere de umbrele, de accesorii, erau saloane de modă, aşa se numeau magazinele de unde doamnele-şi achiziţionau confecţii şi accesorii pentru ţinutele lor. La Braşov am ilustrat şi noi aici acest magazin al lui Heinrik Tischler, care este fondat în 1890, a fost ulterior preluat de către fiul său Bruno Tischler, de unde avem şi noi un melon. Acest magazin a rezistat până în 1949, când a fost naţionalizat”, a precizat curatorul expoziţiei, Oana Ţigănuş.

Un „suvenir” de la regină
În expoziţie, vizitatorii vor putea vedea şi caseta de argint pentru bijuterii care decora în perioada interbelică Salonul de Muzică şi Biblioteca Reginei Maria din Castelul Bran. Expoziţia poate fi vizitată în lunile august–septembrie, de miercuri până duminică, între orele 10:00–18:00.