Când banca nu-şi face treaba

O femeie este executată silit pentru suma de 150.000 euro, care reprezintă un credit luat în numele ei de persoane necunoscute. Contractul a fost întocmit atunci când aceasta avea vârsta de 17 ani, a dezvăluit cunoscutul avocat Adrian Cuculis.
„La distanţă de 16 ani de la semnarea unui contract de credit în numele ei de către persoane necunoscute, o femeie din Brăila este executată silit pentru sume uriaşe: 150.000 de euro. Nimic abstract până aici, însă dacă ne uităm în profunzime la contractul de credit vom observa că acel credit a fost acordat pe vremea când aceasta avea 17 ani şi nu atinsese vârsta majoratului. De asemenea, nu aceasta a fost persoana care a semnat contractul şi cu atât mai puţin nu a fost aceea care a ridicat banii”, susţine avocatul Adrian Cuculis.
Potrivit sursei citate, banca respectivă care a acordat creditul nu mai există în România. Adrian Cuculis afirmă că este pentru prima dată când se confruntă cu un astfel de caz şi se întreabă dacă nu mai există şi alţi minori pe numele cărora au fost luate credite bancare. „Văzând pentru prima dată în carieră un credit dat unui minor de către o bancă ce nu mai există în România, mă întreb câţi minori mai sunt creditaţi şi mai cu seamă cât de serios a fost şi este controlul BNR”, a adăugat avocatul Cuculis.

Un alt tip de furt de identitate
O altă fraudă s-a petrecut în Brăila folosindu-se numele unor persoane decedate. Astfel o femeie care a lucrat 11 ani ca profesor suplinitor a fost obligată de instanţă alături de părinţii ei să achite 180.000 de lei către APIA în contul ajutoarelor financiare primite pentru mai multe campanii agricole, pentru care depusese contracte de arendare încheiate cu persoane decedate.
Dar Curtea de Apel Galaţi a exonerat-o printr-o decizie definitivă în 8 iunie 2023 pe Cristina-Silvia Mitrea, o femeie din Brăila, profesor suplinitor, de acuzaţia de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în declaraţii.
Cei care vor trage ponoasele „afacerii” cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) sunt părinţii femeii. Maria şi Nicolae Mitrea au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pentru aceeaşi faptă. Cei trei au fost iertaţi de plata a 40.000 de euro către Agenţia pentru Fonduri şi Investiţii Rurale.
În schimb, toţi cei trei, Cristina-Silvia, Maria şi Nicolae Mitrea, au fost obligaţi să restituie 180.000 de lei către APIA în contul ajutoarelor financiare primite pentru campaniile agricole din 2014, 2015, 2016 şi 2017.
Judecătorii au menţinut sechestrul pe mai multe terenuri extravilane deţinute de familia Mitrea, dar şi pe un autovehicul şi mai multe utilaje agricole, în vederea recuperării prejudiciului.