Campusul universitar de la Brașov – unicat în Sud-Estul Europei

Ieri, la Bruxelles, au fost prezentate proiectele primului campus universitar de cercetare a energiilor neconvenționale din România. Totul s-a petrecut în cadrul unui seminar organizat de europarlamentarul PD-L Dragoș David (foto). Acest campus, numit „GENIUS”, va fi construit și va funcționa la Brașov și este primul campus universitar de cercetare a energiilor neconvenționale din România. La discuții au participat reprezentanți ai Primăriei Brașov, orașul care va găzdui acest campus, precum și conducerea Universității „Transilvania” din Brașov, dezvoltatorul acestui proiect. „Am organizat acest eveniment în cadrul Săptămânii Energiei Sustenabile Europene pentru a disemina bunele practici din cadrul Universității «Transilvania» Brașov în domeniul cercetării energiei regenerabile și pentru a iniția noi colaborări între universitățile din România și cele din UE. Proiectul campusului de cercetare GENIUS va fi cu siguranță un model pentru multe din universitățile lumii”, a declarat David Dragoș. Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană, presupune construirea, până în 2011, a 11 laboratoare de cercetare a energiilor verzi, dispuse într-un campus capabil să se autosusțină numai pe baza exploatării surselor nepoluante, precum aerul, vântul sau energia geotermică. Scopul său este acela de a permite dezvoltarea de noi tehnologii capabile să mărească randamentul de transformare a acestor energii alternative în energie electrică și termică. Proiectul presupune colaborarea cu alte centre de cercetare din Europa, dar și cu agenții economici, pentru implementarea acestor tehnologii în produse de serie. În dotarea campusului va intra și cel mai mare câmp de panouri solare din Sud-Estul Europei. Inovațiile cercetătorilor de la Brașov nu vizează dezvoltarea unor celule voltaice mai performante, ci robotizarea mecanică a acestora menită să capteze mai multă energie solară. „Sunt clădiri judecate pentru a fi eficiente energetic, unele laboratoare vor avea niște utilaje cu consum mare de energie. Apoi mai există și calculatoarele, tehnica de cercetare, dar toate vor fi susținute prin geotermie, fără aport de energie gri. Ele vor fi alimentate din sisteme de căldură, din sisteme solar-termice, iar sursele de gaz vor unele de rezervă - pentru zilele când vor fi minus 30 de grade Celsius. Pompele de caldură funcționează pe principiul adâncimii, deci nu sunt condiționate de soare sau de temperatura din exterior. Încercăm să optimizăm conversia energiei solare cu ajutorul sistemelor mecanice de orientare. Nu facem panouri noi, dar le folosim mai inteligent decât alții. Aceste tehnologii sunt în curs de brevetare, după care vor fi produse și în serie. În ultimul an am depus opt cereri de brevetare pe acest domeniu. În general, aceste tehnologii aduc o creștere a randamentului de conversie de 30%”, a declarat Anca Duță, coordonatorul acestui proiect.