Calcule prezentate de ADR: Populaţia de urs va creşte cu 1.500 de exemplare în următoarele 3 luni

Foto: „COALIŢIA URSULUI”: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu

Întrunit în şedinţă ordinară de lucru, la Poiana Braşov, Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Centru a luat în dezbatere şi a adoptat o poziţie comună, pentru a asigura condiţiilor optime de protejare a vieţii umane şi a proprietăţilor în regiunile din România unde acestea sunt ameninţate de populaţiile mari de urs brun.
Prin această luare de poziţie, reprezentanţii Regiunii Centru se adresează Guvernului României pentru a face toate demersurile necesare „să prevină factorii care reprezintă o ameninţare la viaţa şi integritatea corporală a populaţiei, culturile agricole şi asupra şeptelului în regiunile afectate”. Mai exact, CDR Centru a luat decizia de a informa Guvernul României şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor despre aceste probleme.
„Chiar şi experţii străini susţin că ursul matur care ajunge la container nu mai poate fi întors în habitat. Problema este că în fiecare săptămână avem evenimente în judeţele noastre. Am făcut dezbateri multe, dar situaţia este departe de a fi rezolvată, de aceea semnalăm cu insistenţă aceste aspecte. Ne dorim o implicare legislativă, dar şi civică, pentru că trebuie să pregătim un concept de administrare a mamiferelor mari în regiunea noastră”, a declarat Adrian Veştea, preşedintele CDR Centru şi al Consiliului Judeţean Braşov.
La discuţiile din cadrul şedinţei CDR Centru ce a avut loc la Braşov s-a specificat că populaţiile de urs brun sunt în creştere. „Calculele specialiştilor indicând faptul că, în următoarele trei luni, ar putea apărea, pe cale naturală, încă 1.500 de exemplare de urşi, pe lângă cele deja existente. Se consideră şi că, datorită condiţiilor specifice din România, soluţiile implementate în alte state, europene sau nu, ar putea să nu aibă aceleaşi rezultate, deoarece habitatele populaţiilor mari de urşi bruni tind tot mai mult către zonele locuite de oameni”, a transmis Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, printr-un comunicat de presă.
Conform reprezentanţilor CDR Centru, în toate cele şase judeţe din regiune, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, s-au semnalat multe probleme cauzate de urşi, care apar foarte des în comunităţi. Doar în acest an şapte persoane şi-au pierdut viaţa în urma atacurilor de urşi, şi au fost peste 1.000 de incidente în care s-au raportat pagube, numai la nivelul judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. „Surse din cadrul biologilor estimează că numărul de urşi ar putea creşte foarte mult în următoarea perioadă. Reprezentanţii administraţiei publice locale din Regiunea Centru au subliniat că este nevoie de mai multe măsuri preventive, dar şi de conştientizare a populaţiei, precum şi măsuri corective şi reparatorii, în urma studierii în detaliu a zonelor unde animalele au intrat în conflict cu cetăţenii. La nivelul Regiunii Centru a fost pregătit chiar un document de informare, pe baza datelor obţinute de-a lungul timpului de la reprezentanţii autorităţilor publice locale, de la reprezentanţii fermierilor, ai composesoratelor, de la structurile silvice private, dar şi de la  cetăţenii afectaţi”, se arată înn comunicatul citat.
 
1 urs pe hârtie, 3 în pădure
Vorbind despre această iniţiativă locală, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna, a spus că „trebuie să fie foarte clar că avem câteva probleme şi propuneri foarte concrete. Unu: efectivul optim şi cel real să fie prezentat în mod real. După socotelile asociaţiilor de vânătoare, în România, dar mai ales în cele patru judeţe, trăiesc de peste trei ori mai multe exemplare de urs decât figurează pe hârtie. Apoi, dorim o abordare cu totul şi cu totul diferită a cotelor de vânătoare, faţă de ce este acum. După specialişti, cota de vânătoare trebuie să cuprindă două mari speţe: cota de vânătoare pentru a restabili echilibrul între habitatul de urs şi pentru a restabili echilibrul între om şi urs, dar şi o cotă de intervenţie la acele exemplare care au devenit periculoase. Iar, în al treilea rând, trebuie să se asigure despăgubirea reală şi rapidă pentru pagubele produse de vânat, pentru că de ani de zile nu se plătesc despăgubiri de către ministerul de resort, iar oamenii au renunţat la a raporta, la a cere, la a aştepta aceste despăgubiri deşi pagubele sunt imense”.