Călăuz al streinului prin Braşov şi împrejurimi

Cel mai puternic oraş din Transilvania la jumătatea secolului al XIX-lea şi, poate, cel mai puternic economic chiar din sud-estul Europei, Braşovul începea să fie ameninţat ca poziţie de Cluj şi chiar de Sibiu. Oraş bogat, cu mare tradiţie în cultură, educaţie şi industrie, Braşovul a început să caute soluţii pentru a-şi păstra poziţia. Astfel, din anii '60 ai secolului al XIX-lea, Braşovul a început să se promoveze pe plan turistic şi a tipărit mai multe ghiduri pentru turişti. Nicolae Pepene (foto dreapta) – directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Bogdan Popovici (foto centru) – directorul Arhivelor Naţionale judeţul Braşov şi Daniel Nazare (foto stânga) – directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Bariţiu” au ales un ghid tipărit în 1891  - primul apărut după 1888, când românii, maghiarii şi germanii erau în procente egale în oraşul de sub Tâmpa - pentru a-l reedita şi a le arăta tuturor cum arăta Braşovul în acea perioadă şi care erau interesele şi preocupările locuitorilor săi. „Călăuz al streinului prin Braşov şi împrejurimi” este un mesaj despre societatea Braşovului din acea perioadă, în opinia Ligiei Fulga, directorul Muzeului Civilizaţiei Urbane. „Era o societate care dovedea bunăstare, un oraş bogat şi care avea dorinţa de a fi performant. Este o carte despre loisir, despre cum poţi petrece timpul liber în Braşov, din care rezultă că vorbim despre o societate emancipată. Este o oglindă a societăţii Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea cu spiritul german bine implementat în mediul orăşenesc al Braşovului. Ghidul conţine foarte multe reclame, ceea ce înseamnă că vorbim despre o societate precocupată de modă, servicii, care are multe cabinete ale dentiştilor”, a explicat Ligia Fulga.
În ghid putem găsi la capitolul „Comunicaţiunea” date despre „calea ferată (mersul trenurilor), calea vicinală, tramvaiul oraşului, omnibuse, birje, cai de călărit, hamali, comisionari, călăuzi”. Alte capitole întâlnite în ghid oferă informaţii despre hoteluri, cafenele, restaurante şi taverne de bere şi vin, serviciul sanitar, reuniuni de meserii, de distracţie sau sport, casine, institutele de bancă, de schimb, autorităţile publice sau bisericile şi serviciul divin. „Braşovul, care era cel mai puternic oraş din Transilvania şi chiar din sud-estul Europei, avea mare concurenţă în Cluj şi Sibiu şi atunci se promova pentru turişti şi oamenii de afaceri. Putem spune că, din anumite puncte de vedere, oraşul funcţiona mai bine chiar decât acum şi putem spune asta dacă ne gândim la trenuri, care circulau cu viteză mai mare atunci. Braşovul era un oraş care trebuia să se promoveze şi avea mijloacele necesare, dacă ne gândim că, în perioada interbelică, o cincime din producţia industrială a ţării provenea de la Braşov”, a precizat Daniel Nazare. „Am ales acest ghid pentru că este primul apărut după 1888, când fiecare dintre cele trei etnii principale ale Braşovului reprezenta 30% din populaţia oraşului, de unde rezultă că vorbim despre o populaţie echilibrată şi corectă politic, cu mult înainte ca acest termen să apară”, a spus Bogdan Popovici. Specialiştii de la Arhivele Naţionale judeţul Braşov au muncit pentru ca ghidul din 1891 să fie reeditat în condiţii excelente. „Acest ghid nu este doar o revistă de istorie, o revistă culturală, ci şi recuperarea unui patrimoniu extrem de valoros. Ne-am orientat acum şi spre istoria turistică a Braşovului şi am scos o carte accesibilă, scrisă pentru turistul şi braşoveanul de acum mai bine de o sută de ani. Farmecul este că, dacă suprapunem un ghid turistic de astăzi acestui ghid, nu ne pierdem. Lucrarea originală se constituie într-o frescă foarte precisă a Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea”, a spus istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.
„Călăuz al streinului prin Braşov şi împrejurimi” se găseşte la Biblioteca Judeţeană şi la Muzeul Civilizaţiei Urbane iar costul este de 10 lei, la fel cum se întâmplă şi în cazul altui ghid reeditat de Biblioteca Judeţeană, Arhivele Naţionale şi Muzeul de Istorie, cel din 1916, ultimul scos de Primăria Braşov până când oraşul nostru a început să facă parte din România. Deşi cele două ghiduri originale au fost editate în cele trei limbin vorbite în Braşov – română, maghiară şi germană – cele două tipărite în 2015 sunt numai în limba română, deoarece numărul vorbitorilor celorlalte două a scăzut foarte mult.