„Câinii” liber-profesionişti latră, caravana ANAF trece…

De mai bine de două săptămâni nu există, practic, publicaţie sau canal TV care să nu fi abordat problema spinoasă a reconsiderării ilegale – de către ANAF – a unor activităţi desfăşurate în cadrul profesiilor liberale, în sensul „asimilării” contractelor de prestări servicii cu contractele de muncă şi al obligării liber-profesioniştilor la plata retroactivă a unor taxe suplimentare care depăşesc adeseori totalul încasărilor pe care acestea le-au avut până în prezent, datorită penalităţilor enorme rostogolite în această perioadă. Din 2010 până în prezent nu s-a aplicat nici o reconsiderare a profesiilor liberale, situaţia actuală fiind generată de elaborarea şi transmiterea către inspectorii fiscali a unor indicaţii imperative de aplicare. Majoritatea comentatorilor au evidenţiat manevre cel puţin incorecte prin care s-au făcut modificări în Codul Fiscal – respectiv abrogarea, pe şest – a unui articol (1) care anula practic, statutul liber-profesioniştilor.

Nu mai puţin de 400.000 de persoane – medici, farmacişti, avocaţi, contabili, arhitecţi – sunt afectaţi de această „inginerie fiscală” prin care se urmăreşte doar o creştere comodă a încasărilor la buget, în detrimentul acţiunii incomparabil mai complicate de urmărire şi taxare a marilor evazionişti.

Ei bine, toate aceste discuţii n-au avut decât un ecou superficial la Ministerul Finanţelor.  Ministrul Teodorovici a dovedit că vorbeşte despre o problemă despre care habar nu are ce implică, afirmând recent că ministerul şi ANAF-ul vor face „modificările necesare corectării situaţiei”. Paradoxul este că patronatele şi activiştii din domeniu au cerut exact contrariul: să nu se modifice şi să nu se corecteze prevederile existente! Zice Teodorovici că „profesiile liberale nu vor dispărea şi nimeni nu va avea de suferit” – în timp ce pe site-ul ANAF tronează varianta incriminată în care se anulează „articolul 1” şi odată cu el nereconsiderarea profesiilor liberale!

Degeaba a fost supus dezbaterii publice (o formalitate de care se uzează tot mai des pentru a legitima lipsa de transparenţă) pentru că iniţiatorii nu au reţinut nici una dintre observaţiile făcute. Ba, au mai avut şi tupeul să spună în „nota de fundamentare” că „nu a fost cazul”, trecându-se sub tăcere inclusiv faptul că deşi neatestate, procedurile respective sunt aplicate de către inspectorii ANAF încă din 2014, pe baza doar a „indicaţiilor” primite de la şefii lor.

În concluzie, liber-profesioniştii, o categorie importantă care contribuie considerabil la veniturile statului prin taxe şi impozite, nu vor decât să li se aplice un tratament fiscal nediscriminatoriu faţă de prevederile Legii 8/1996 referitoare la drepturile de autor şi drepturile conexe.

Nimeni nu poate să conteste faptul că ANAF acţionează mai hotărât ca niciodată pentru diminuarea evaziunii fiscale şi pentru întărirea controlului. Nu pot fi acceptate însă aceste manifestări de „haiducie fiscală” prin care se modifică, pe baza nebăgării de seamă sau a intimidării, prevederi clar statuate şi confirmate prin sentinţe definitive ale justiţiei (decizia ICCJ nr. 2168/13 mai 2014 care a stabilit în mod irevocabil aplicarea necondiţionată a excepţiei profesiilor liberale şi a drepturilor de autor de la reconsiderare).

„Câinii” liber-profesionişti latră, deci, în timp ce caravana ANAF merge mai departe cu abuzul nereconsiderării în bagaje.