Cadrul strategic pentru un turism durabil în județul Brașov (I)

Misiune, țeluri și obiective Misiunea, țelurile și obiectivele au fost realizate pe parcursul diverselor întâlniri și, în esența, au fost aprobate de participanți. Totuși, la prezentările ulterioare ale strategiei acestea pot fi modificate pentru a reprezenta astfel și opiniile altor actori. Misiune: Poziționarea și extinderea județului Brașov ca destinație durabilă de turism, foarte competitivă la nivel național și internațional, prin dezvoltarea unui turism îndreptat spre piață, condus de industrie, bazat pe cercetare și responsabil de protecția mediului. Țeluri: Țelurile pentru dezvoltarea turismului în județul Brașov cuprind: • Nivelul economic și social a) Creșterea ocupației care să se concentreze pe acele activități și programe de turism care produc locuri de muncă, crește nivelul de ocupație la scară locală, precum și oportunitățile de pregătire profesională. b) Înființarea de mici afaceri și consolidarea operațiunilor existente: pentru creșterea oportunităților de realizare a unor produse specializate pentru noile companii, precum și identificarea posibilităților de creștere a veniturilor operatorilor actuali. c) Dezvoltarea economică a comunității pentru încurajarea turismului, ca vehicul pentru dezvoltarea economică locală, în mod special în localitățile rurale mici, prin accentul pus pe turismul rural și agro-turism . d) Creșterea veniturilor din turism: pentru identificarea de noi produse, modernizarea unităților existente, atragerea de noi turiști și prelungirea duratei șederii astfel încât să se extindă timpul petrecut de turiștii în județ. e) Integrarea turismului cu alte sectoare industriale regionale: pentru a maximiza potențialul turistic și a contribui astfel direct și indirect la alte sectoare economice, cum ar fi, agricultura, producția artistică și meșteșugarească, confecționarea de mobilă etc. f) Dezvoltarea oportunităților de învățare: pentru identificarea produselor noi și a celor existente care pot fi folosite ca bază pentru dezvoltarea de noi deprinderi, în mod special în domeniile serviciilor de interpretare ghizi, operațiunilor de turism și gestiunii afacerilor, marketingul industriei turismului, pregătirea mâncărurilor tradiționale etc. g) Conștientizarea importanței turismului: pentru identificarea oportunităților socio-economice și importanței turismului pentru mediul în care trăiesc rezidenții județului Brașov. h) Distribuirea echitabilă a beneficiilor pentru a se asigura ca beneficiile turismului sunt distribuite dincolo de zonele Predeal-Brașov-Râșnov-Bran-Poiana Brașov astfel încât să ajungă în toate parțile județului. i) Îmbunătățirea încrederii investitorilor: pentru pregătirea strategiei de turism care creează o atmosferă de încredere și identifică oportunități de investiții direcționate • Mediu: a) Protecția resurselor de turism: stoparea declinului actual îngrijorător al calitații și cantității bazei de resurse culturale și naturale pentru identificarea zonelor de protecție, precum și elaborarea de practici și linii directoare pentru mediu. b) Conștientizarea la nivel local a valorii protecției mediului: pentru identificarea campaniilor și proiectelor care permit rezidenților din regiune să aprecieze valoarea protecției mediului pentru dezvoltarea economică durabilă a județului c) Promovarea conceptelor de dezvoltare durabilă a turismului: pentru identificarea practicilor și procedurilor care pot fi folosite pentru a se asigura că turismul se dezvoltă într-un mediu protejat și ca resursele de turism pentru generațiile viitoare sunt și ele protejate. d) Aprecierea protecției resurselor naturale și culturale ale Parcului Național Piatra Craiului: pentru identificarea valorii politice și importanței economice a protejării integrității mediului din parcul natural prin management, linii de conduită și respectarea regulilor. • Instituțional și politic: a) Asistența acordată Consiliului Județean Brașov pentru pregătirea unui document care să fie folosit la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Regională care urmează a fi trimisă Comunității Europene. b) Realizarea de parteneriate și consolidarea cooperării dintre sectorul public și privat: pentru a propune structuri asociative care să consolideze colaborarea între actori, inclusiv relațiile inter-comunitare. c) Acolo unde este cazul acordarea de asistență instituțiilor locale și operatorilor pentru a realiza sau modifica produsele lor în funcție de cerințele Uniunii Europene. Obiective: Elaborarea unor obiective măsurabile și sustenabile s-a dovedit o provocare, în parte datorită lipsei informațiilor pe baza cărora să se stabilească țeluri sănătoase. Cu toate acestea este important să se aibă în vedere obiective generale care par realiste în condițiile de piață existente și potențiale. Informațiile neadecvate privitoare la segmentarea pieții, de exemplu, îngreunează proiecțiile exacte atât ale nivelurilor turiștilor cât și ale veniturilor. Acest lucru duce la elaborarea unor obiective nerealiste privind ocuparea. Totuși, analiza sectorului turistic în ansamblu în România și Europa de Est permite stabilirea unor obiective relativ sănătoase și a unor ținte adecvate pentru implementarea planului. Obiective economice: Creșterea turismului: se presupune că volumul de vizitatori va crește cu 8%, între 2006 și 2007 și, pe baza introducerii de noi produse, va crește la 24% între 2007-2010. Prin urmare, până în 2010, volumul turismului va crește până la aproximativ 692.000 turiști cazați. Creșterea se va stabiliza apoi la 7% creșteri anuale între 2011 și 2015 astfel încât va genera aproape 1 milion de turiști cazați în 9 -10 ani. Aceste creșteri anuale se bazează pe numărul proiectat al populației și a creșterii veniturilor, pe proiecțiile Organizației Mondiale a Turismului pentru Europa de Est, pe interesului turiștilor din Europa Occidentala (generate de dezvoltarea continuă de produse, marketingului direct etc.) și ofertei de itinerarii turistice noi speciale. Construcția unui aeroport la Brașov ar putea să îmbunătățească în mod semnificativ aceste proiecții. Prelungirea duratei șederii: Actualmente nu sunt disponibile date statistice relevante referitoare la durata șederii turiștilor în Brasov, totuși, analiza celor pentru zonele montane și rurale din România arată că există posibilitatea îmbunătățirii impactului economic al turismului prin extinderea duratei șederii. Durata șederii în regiunile montane este de 2,5 zile, în timp ce în zonele montane rurale abia ajunge la 1,9 zile. Noile produse și experiențe ar trebui să extindă șederea cu 50% în următorii 5 ani. Dezvoltarea continuă a pensiunilor agroturistice poate să ajute, deoarece șederea medie aici este de 2,4 zile, în timp ce în casele de oaspeți de 2 zile. Creșterea ratei de ocupare: Statisticile oficiale privitoare la ratele de ocupare în județul Brașov sunt sumare ceea ce rezultă în capital disponibil insufiecient pentru dezvoltarea produselor și pentru îmbunătățiri. Ratele din 2004 variază de la un vârf de 35% pentru hoteluri, la un nivel scăzut de 15% pentru pensiunile din zona rurală. În 2005 nu s-au înregistrat îmbunătățiri probabil datorită capacității crescute și astfel ratele au scăzut cu 15% la 20%. Realizarea de noi produse și servicii de informare ar trebui să ajute la creșterea gradului de ocupare la 40% pentru hoteluri și 35% pentru cazarea din mediul rural până în 2010. Creșterea oportunităților de locuri de muncă: Pe baza proiecțiilor privind creșterea numărului de turiști până în 2010, precum și a estimărilor din alte țări (fiecare al 8-lea turist care petrece o săptămână creează un post permanent) este posibil să existe creșteri ale numărului de locuri de muncă cu normă întreagă și parțială. Cei 270.000 de noi turiști care petrec în medie 2 nopți vor genera aproximativ 9000 de locuri de muncă permanente. Dacă 1/3 sunt permanente și 2/3 sunt cu jumătate de normă atunci se pot estima următoarele creșteri: Locuri de muncă permanente: 3.000 Locuri de muncă cu jumătate de normă: 12.000 Număr total de noi locuri de muncă: 15.000 până în 2010 Dacă se ia în considerare și sectorul turismului informal ar putea să fie create încă 3000 de noi locuri de muncă la un total de 18.000 de noi locuri de muncă în turism în următorii 5 până la 6 ani. Investiții în construcții și unități: trebuie investite cel puțin 2-3 milioane de euro pentru proiecte legate de dezvoltarea turismului în fiecare an în următorii 5 ani. Locuri de muncă în construcții: Activitatea de construcții va genera aproximativ 150 de noi locuri de muncă cu normă întreagă în fiecare an. Veniturile din impozite și micile afaceri noi: în acest moment nu există date adecvate pentru a estima aceste importante contribuții economice potențiale. Instruire privind obiectivele sociale: până la sfârșitul anului 2007 cel puțin 250 de persoane vor fi instruite în domeniul industriei turismului iar până în 2010 vor fi instruiți un număr total de 1.200 de noi angajați. Obiective de mediu Parcul Național Piatra Craiului: Direcțiile privind dezvoltarea și protecția mediului vor fi acceptate de către administrația Parcului Național până la începutul anului 2007. Managementul deșeurilor: toate comunitățile care se bazează pe turism vor avea un sistem de gestionare a deșeurilor până în 2010. Conceptul general de dezvoltare Succesul oricărei strategii constă în capacitatea ei de a atinge obiectivele elaborate într-un cadru coerent care reflectă potențialul de dezvoltare al regiunii. În scopul acestui exercițiu județul va fi structurat în următoarele componente: • Zona serviciilor: - Servicii turistice existente și propuse, inclusiv cazare, restaurante, informații și recepție, tour operatori și ghizi etc. • Zona de activități: - Atracțiile existente și propuse, programe speciale, parcuri și zone protejate, situri istorice și de patrimoniu, centre de interpretare etc. • Zone de protecție: - Zone care necesită o considerație specială din punct de vedere istoric, al patrimoniului și protecției naturii • Legături și coridoare: - Legături între diferite zone de dezvoltare Aceste zone pot mai departe să fie împărțite în niveluri primare, secundare și terțiare de importanță, în funcție de importanța lor fața de schema generală de dezvoltare. O strategie de succes echilibrează aceste zone astfel încât să genereze o propunere de dezvoltare coerentă și cursivă. A. Zona serviciilor Zona serviciilor primare: a) Municipiul Brașov. Brașov este zona ideală pentru servicii primare deoarece oferă cel mai complet mix de servicii turistice, inclusiv câteva hoteluri excelente, restaurante bune, o mare varietate de magazine și cel puțin 8 operatori de turism. Este cea mai importantă zonă sau „poarta către restul județului și chiar mai departe și, prin urmare, joacă un rol important pentru distribuirea informațiilor. b) Coridorul Predeal-Azuga-Bușteni (valea Prahovei). Zona nu are servicii la fel de structurate ca municipiul Brașov dar numai baza mare de cazare arată că zona va trebui să se extindă devenind o zonă majoră de servicii pentru județ. c) Zona Poiana Brașov. Cu o capacitate de mai bine de 2.500 paturi această zonă are o bază de servicii bune pentru a-și extinde potențialul pentru schi, turism de conferință și montan. Posibilitațile de cazare sunt unele dintre cele mai bune din județul Brașov. Zonele de servicii secundare: Sunt propuse cinci zone grație oportunitaților pe care le au de a oferi servicii turistice, atât curente cât și actuale. Acestea cuprind: a) Zona Bran- Moeciu-Râșnov. Aceste 3 comunitați sunt desemnate ca secundare datorită combinației de cazare, servicii de masă și informații limitate. b) Zona Făgăraș. Această zonă urmează să fie dezvoltată ulterior ca zonă de servicii secundare. Actualmente se bucură de o bază importantă de atracție dar încă trebuie să se dezvolte ca destinație specială în cadrul județului. Nu deține un centru de informare. c) Zona Rupea. Zona este actualmente subdezvoltată dar are potențial de a deveni o zonă importantă de servicii și activități odată cu restaurarea Cetății. Zona înconjurătoare care include și Viscri-ul oferă excursii interesante de o zi de la Rupea. d) Zona Prejmer. Zona este în prezent în curs de extindere a bazei sale de cazare deoarece se vor deschide câteva case de oaspeți noi. Zonele serviciilor terțiare Au fost identificate doua zone datorită potențialului lor de dezvoltare imediată și pe termen mai lung. Acestea cuprind: - Zărnești: deservind turiștii care vin în parcul național - Vama Buzăului: servind drept centru pentru zona de agro-turism propusă B. Zonele de activitați Zonele de activitate primară a) Municipiul Brașov Elementul de istorie specific Brașovului oferă un cadru excelent pentru o varietate de activitați care cuprind plimbări pe jos, festivaluri și evenimente culturale specifice, vizite, cumpărături și vizite la muzee, galerii și monumente. Totuși calitatea mediului istoric este amenințată de proliferarea produselor comerciale care continuă să erodeze integritatea istorică a spațiului. b) Coridorul Predeal-Azuga-Bușteni Această zonă se poate extinde de la baza turistică actuală de schi alpin la o destinație de turism montan pe tot parcursul anului. c) Zona Poiana Brașov și Poiana Brașov. Baza majoră de servicii (cazare și restaurante) precum și accesul ușor în Municipiul Brașov arată că acesta poate fi un centru major pentru activități desfașurate pe tot parcursul anului, inclusiv schi, activități montane de vară, precum și conferințe în perioada din afara sezonului. Zone de activitate secundară a) Zona Bran-Râșnov. Activitațile curente cuprind vizite la Castelul Bran și Cetatea Râșnov, precum și achiziția de suverniruri de la Bran. Casele de oaspeți oferă activitați orientate spre familie. b) Zona Făgăraș și Rupea. Nici una din zone nu poate fi considerată în prezent ca fiind o zonă cu activitate semnificativă în ciuda numeroaselor facilități și a potențialului de a deveni parte integrantă în dezvoltarea turismului în județul Brașov. c) Parcul Național Piatra Craiului. Parcul Național este poziționat astfel încât să valorifice baza actuală naturală și culturală pentru a deveni o activitate și o destinație esențială în județul Brasov. Totuși, pentru a realiza acest statut dezvoltarea parcului trebuie să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea unităților susținute de niște linii directoare și pe controale riguroase necesare pentru protejarea integrității parcului. d) Zona Prejmer. Biserica săsescă restaurată este probabil cea mai reușită restaurare din județ. Propunerea pentru dezvoltarea unitaților de retail din școala abandonată de peste drum fac din această zonă una din zonele cu activitatea cea mai interesantă din județ. Zone de activitate terțiară Sunt propuse trei zone de activitate terțiară. Combinația de infrastructură acceptabilă, interes comunitar și baza turistică atractivă le va permite să se dezvolte ca destinații de nivelul trei. Ele includ: - Vama Buzăului, - Zărnești - Zonele Viscri-Jilbert. C. Zonele de protecție Există o bogație de situri istorice, monumente și zone naturale care necesită protecție, restaurare și extindere în următoarea decadă dacă sunt considerate ca parte integrantă a dezvoltării turismului pe termen lung în județ. Această strategie se ocupă numai cu acele zone unde protecția este urgentă și unde există în prezent oportunități de turism. O analiză ulterioară poate identifica alte zone cu potențial. Zonele de protecție în atenția acestei strategii sunt: - Zonele istorice: Piața Sfatului din Brașov, Cetatea de la Rupea, Fortareața Făgăraș, bisericile cu ziduri fortificate (Codlea și Cristian), Centrul din Prejmer - Zone naturale: Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Munții Ciucaș - Zonele culturale: Stânele de oi, păunile și comunitațile, inclusiv Parcul Național Piatra Craiului, Moeciu de Sus), stil de viață în agricultura (Vama Buzălui), Satul Viscri, - Zone salbătice: Valea Bârsei, Munții Făgăraș D. Legături și coridoare Dezvoltarea actuală a turismului a fost influențată de coridoarele naturale din regiune. Ele cuprind următoarele axe - Bușeni-Azuga-Predeal, - Brașov-Râșnov –Bran/Moeciu - Brașov-Codlea -Făgăraș - Rupea-Jilbert-Făgăraș - Prejmer- Teliu-Vama Buzăului Coridorul primar este de-a lungul lui E60 începând la intrarea în județ apoi prin Predeal până la Brașov. Coridoarele secundare se formează de la Brașov la Râșnov/Bran și Zărnești până în sud est și Făgăraș-Rupea la est respectiv nord și coridoarele terțiare catre Vama Buzăului, Rupea-Viscri-Jibert-Făgăraș. Diagrama 1 prezintă sub formă grafică acest concept.