Ca Murgeanu la poarta nouă…

Un nou scandal marca "Elena Udrea": dusă la Bruxelles cu tot alaiul ministerial, să prezinte marile sale realizări în domeniul absorbției de fonduri europene, a evitat "diplomatic" să dea piept cu plenul Parlamentului European, trimițându-l acolo pe adjunctul Răzvan Murgeanu, sub pretextul că la momentul respectiv domnia sa avea întâlniri mai importante cu înalți oficiali europeni. Ce-a ieșit a fost de tot râsu-plânsu’. Bietul Murgeanu un onest deszăpezitor de străzi sau veghetor de ridicarea gunoaielor, lucruri pe care le-a făcut de când se știe - a rămas cam ca vițelul din poveste în fața porții noi, compromițându-și în mod spectaculos renumele electoral de “Zimbrul”, cu care a pierdut, dealtfel, niște alegeri pe la Primăria Sectorului 1. Încolțit de întrebările cârcotașe ale europarlamentarilor s-a buimăcit total, bolborosind niște răspunsuri pe care, cu tot zelul lor, translatorii n-au reușit să le facă înțelese de auditoriu. Dacă Murgeanu a avut asemenea dificultate de exprimare în limba maternă - o caracteristică, de altfel, comună demnitarilor actuali - mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost nevoit să folosească o limbă de circulație internațională. Ar fi pățit, probabil, ce-a pățit și consilierul prezidențial Iulian Fota când, nevoit să cuvânteze în engleză la un seminar internațional a reușit doar să bâlbâie interminabil aceleași două-trei cuvinte pe care le știa în limba în care-și redactase numeroase lucrări de specialitate. Murgeanu n-are pretenții de poliglot și nici fișa postului nu-i pretinde așa ceva. El trebuie doar să spună clar și răspicat: “Să trăiți șefa!” - așa cum face de când e în administrație și nu este el vinovat că a fost pus într-o situație penibilă. E drept că "șefa" a încercat să-l salvezi, recurgând la pretextul că explicațiile sale ar fi fost "prea tehnice" și de aceea n-au putut fi înțelese. Ce a fost "prea tehnic"? Faptul că România este la coada cozii în absorbția de fonduri europene? Că nu reușește să pună partea sa de bani pentru că preferă să se debaraseze de controlul european în cheltuirea fondurilor, putând să aloce toți banii din “resurse” proprii pentru a-și putea satisface clientele care-I sponsorizează pe toți reprezentanții partidelor la putere? Putea Murgeanu, oricât de ne-tehnic ar fi încercat să fie, să dea astfel de explicații? E clar că nu. Deocamdată el înșiruie o mare victorie românescă pe răbojul de "susccesuri" ale relațiilor noastre cu Europa.