Curs BNR

1 EUR = 4.7218 RON

1 USD = 4.2434 RON

1 GBP = 5.2941 RON

1 XAU = 194.6143 RON

1 AED = 1.1552 RON

1 AUD = 2.9577 RON

1 BGN = 2.4142 RON

1 BRL = 1.1247 RON

1 CAD = 3.2319 RON

1 CHF = 4.2986 RON

1 CNY = 0.6172 RON

1 CZK = 0.1852 RON

1 DKK = 0.6325 RON

1 EGP = 0.2556 RON

1 HUF = 1.4518 RON

1 INR = 0.0615 RON

1 JPY = 3.9255 RON

1 KRW = 0.3591 RON

1 MDL = 0.2415 RON

1 MXN = 0.2225 RON

1 NOK = 0.4901 RON

1 NZD = 2.8374 RON

1 PLN = 1.1104 RON

1 RSD = 0.0401 RON

1 RUB = 0.0673 RON

1 SEK = 0.4492 RON

1 TRY = 0.7418 RON

1 UAH = 0.1664 RON

1 XDR = 5.8479 RON

1 ZAR = 0.3042 RON

Editia 7372 - 15 ian 07:56

C-aşa beau oamenii buni. De la Cramă

Autor: Iulian RINDER

Publicat la 20 iulie 2013

„Un vin de 3,5 – 4 lei nu ar trebui să existe pe piaţă”, spun cei care lucrează la cramele din Braşov. În schimb, un vin care la vrac costă în medie între 7 şi 12 lei reprezintă un vin natural şi de cele mai multe ori de calitate

C-aşa beau oamenii buni. De la Cramă

Cam tot românul bea vin. Unii preferă chiar să-şi realizeze propriul produs viticol. Chiar dacă mulţi îşi fac singuri vinul, deşi poate nu sunt nişte necunoscători, aceştia pun accent mai mult pe cantitate. Pe lângă ei sunt unii cunoscători, care ştiu foarte clar ce beau, ce „buchet” să ceară la restaurant, iar dacă nu au suficient, pun bani cu prietenii pentru o sticlă mai scumpă.

Din câte am observat, ar mai fi un segment mediu, format din oameni care testează vinurile, orientaţi spre preţuri medii. Aceştia preferă să ia de la cineva de pe la ţară, pentru că ştiu personajele în cauză faptul că vânzătorul „face un vin bun” sau alteori de la supermarket.  Însă, mulţi dintre aceştia devin clienţi ai cramelor. Asta pentru că dacă un vin bun poate costa la supermarket între 15 şi 20 de lei, iar la o cramă la care se vând produse autentice preţul scade şi cu peste 30%. Pentru că, aşa cum spunea un specialist în domeniu, vinurile bune nu sunt neapărat scumpe. Mai ales că, aşa cum se ştie, acelaşi soi de vin are gust diferit de la an la an, în funcţie de condiţiile de mediu. 

60% calitate, 40% preţ

Am discutat cu angajaţii unor crame. O doamnă care s-a recomandat doar Alina, din Piaţa Astra, ne-a spus că „impresia pe care mi-au format-o clienţii este aceea că în principal contează gustul şi apoi banii. Dar proporţia este foarte echilibrată. De aceea încercăm să-i ajutăm pe clienţi să găsească un vin bun la un preţ modic. Totuşi, există clienţi care nu sunt interesaţi de predominanţa strugurelui din vin, de gustul acestuia, ci de preţ. De aceea, dacă ar fi să fac un raport în ceea ce priveşte modelul de cumpărător, aş spune că 60% pun accentul pe calitate, iar 40% pe preţ”.

Un alt vânzător dintr-o cramă de pe centrul vechi al oraşului de pe strada Vlad Ţepeş, ne-a spus că „avem vinuri bune, comparative cu cele de afară, dar preţul este foarte mic. Iar vinurile foarte scumpe se dau greu. Merită totuşi remarcat că vinurile foarte scumpe nu sunt căutate de cunoscători, pentru că pot găsi vinuri bune la preţuri mai mici, ci mai mult de către snobi. Bineînţeles, însă, nici vinurile foarte ieftine nu prea merită luate în considerare. Unul din producătorii cu care lucrăm noi ne-a spus că un vin de 3,5 – 4 lei nu ar trebui să existe pe piaţă pentru că practic cel care îl face nu poate acoperi cheltuielile de producţie. În schimb, un vin care la vrac costă în medie între 7 şi 12 lei reprezintă un vin natural şi de cele mai multe ori de calitate.

În cartierul Triaj lucrurile stau cam la fel ca şi în restul oraşului. Preţurile pleacă la fel, iar vânzătorul, un domn de aproape 60 de ani, spune că „noi avem mai mult succes cu vinurile demidulci. Dar este vorba de gustul omului. Eu le prefer pe cele demiseci, cu apă minerală. Dar dacă acum avem cerere mai mare în acest sens, eu recomand clientului ceea ce lui îi place, nu mie. Până la urmă, discutăm şi despre profit”.

Accentul pe depozitare

Aşa cum spunea prima parteneră a noastră de discuţie pe acest subiect, doamna Alina, un lucru foarte important în păstrarea aromei, buchetului vinului îl reprezintă temperatura de depozitare a acestuia dar şi recipientele în care este depozitat, fapt confirmat apoi şi de ceilalţi parteneri de dialog. Totodată, contactul cu aerul deteriorează grav calitatea vinului. De aceea, cei care au crame respectabile folosesc recipiente speciale pentru ca vinul să nu îşi piardă din gust.

Totuşi, ca o concluzie putem spune că gustul se dobândeşte în timp, când ajungi să faci o diferenţă între diverse tipuri de vin, dar preferinţele rămân mereu subiective. Cu toate acestea, vinul românesc rămâne o alternativă plăcută la masa românilor. Şi nu uitaţi, important este gustul, preţul neînsemnând întotdeauna calitate ci, uneori, doar fiţă.

+1 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

  • Stelele hotelurilor vor fi „cerute” de la stat

    Hotelurile şi pensiunile vor fi reclasificate, în urma unui ordin ANT care a intrat în vigoare pe 14 iunie

    2013-07-20 citeste mai mult
  • BUGETUL PENTRU HAINE

    Românii cheltuie anual pe haine circa 8 miliarde de lei, iar piaţa urmează să crească cu aproape 900 de milioane de lei până la finalul lui 2017, potrivit Euromonitor. În prezent[...]

    2013-07-20 citeste mai mult
  • 2% DEFICIT

    Deficitul de cont curent va fi în jur de 2%, cel mult, în anul 2013, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Potrivit datelor băncii centrale, contul curent al balanţei[...]

    2013-07-20 citeste mai mult
  • DIN PĂCATE...

    Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat că aproximativ 50% dintre firmele româneşti doresc[...]

    2013-07-20 citeste mai mult
  • Doar 1,2% privat românesc

    Banca Carpatica a omului de afaceri sibian Ilie Carabulea şi Banca Feroviară, controlată de Valer Blidar, au rămas singurele instituţii de credit cu capital majoritar privat românesc din sistem,[...]

    2013-07-20 citeste mai mult
banner promotionalbanner promotionalbanner promotional