BUNAVESTIRE, SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII: Cine se ceartă duminică va avea necazuri tot anul

Bunavestire este prima sărbătoare din an închinată Maicii Domnului. Ea amintește ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-l va naște pe Mesia. În Sfintele Scripturi se spune că îngerul Gavriil s-a arătat Maicii Domnului la Nazaret și i s-a închinat, spunându-i: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har. Domnul este cu tine! Binecuvântată ești tu între femei!”, vestindu-i astfel că-l va naște pe Mântuitor. Tradiția creștină a păstrat două locuri sfinte legate de această sărbătoare, unul fiind grota din Nazaret, unde catolicii afirmă că s-a petrecut evenimentul Buneivestiri, iar celălalt fiind izvorul de unde-și lua apă Sfânta Fecioară. Sărbătoare a tuturor creștinilor Bunavestire este o sărbătoare comună ortodocșilor, romano-catolicilor și greco-catolicilor din întreaga lume, prima dintre cele patru mari praznice dedicate Maicii Domnului. Ea este cea mai veche sărbătoare atestată documentar. În trecut, Bunavestire era prăznuită fie pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, fie pe 18 decembrie. Treptat, data de 25 martie a fost acceptată atât în Biserica ortodoxă, cât și în cea catolică, după stabilirea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Nașterii Domnului. În tradiția populară Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când sosesc rândunelele și începe cucul să cânte, este numită în calendarul popular și Ziua Cucului sau Blagoveștenie. În această zi, se făceau multe ritualuri de purificare a casei, de alungare a insectelor dăunătoare din livezi prin afumarea cu tămâie. Se aprindeau focuri în grădini și se scoteau din lăzi straiele și țesăturile la aerisit. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul prunilor cu țuică și altoitul pomilor fructiferi (Banat, Transilvania). Cum va fi vremea duminică, așa va fi și de Paște Pretutindeni, ziua era favorabilă pentru „aflarea norocului” și a rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Există superstiția că așa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, așa va fi și de Paște, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belșug. Dacă ziua de Bunăvestire este o zi cu ceață, primăvara va fi călduroasă. Pentru ca roadele să fie bogate în livezi, pomii se amenință cu toporul și se stropesc cu țuică. Femeile strângeau apa provenită din zăpadă pentru a fi folosită în practicile de tămăduire trupească și cosmetică populară. Tradiția mai spune că oamenii nu au voie să se certe în această zi. Cine se ceartă de Bunavestire păcătuiește cu păcat mare și va avea necazuri tot anul. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului. Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare. Ouăle ouate în ziua de Bunavestire se spune că nu sunt bune de mâncat.