Bunăstarea Braşovului, măsurată în lei luaţi şi daţi la bancă: suntem în Top 6 naţional

Statisticile capacităţii de îndatorare, respectiv de economisire dau o măsură a discrepanţei dintre judeţele dezvoltate şi cele subdezvoltate ale României.
Astfel, judeţele în care populaţia şi companiile economisesc mai mult au angajate, în medie, şi cele mai mari credite raportate la numărul persoanelor fizice active, respectiv la persoanele juridice active, potrivit celor mai recente date comparate ale BNR, Institutului Naţional de Statistică şi Registrului Comerţului.
Capacitatea de îndatorare este de circa patru ori mai mare în judeţele cele mai bogate faţă de cele mai sărace.
Numai şase judeţe plus Bucureştiul (inclusiv Ilfovul) reuşesc să depăşească media creditului raportat pe o persoană fizică activă din România, de peste 13.000 de lei - Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Sibiu. Braşovenii au accesat în medie credite de 15.847 de lei.
Cu excepţia Bucureştiului, la aproape toate mediile îndatorării şi economisirii, cea mai mare medie judeţeană a creditului pe o persoană fizică activă, de 17.665 lei, înregistrată în Cluj, este de 3,9 ori superioară celui mai sărac judeţ din acest punct de vedere, Teleormanul.
Bunăstarea care susţine capacitatea de îndatorare, măsurată cu valoarea medie a depozitului bancar al unei persoane fizice active arată o disproporţie similară.
Cel mai mare depozit bancar mediu (exclusiv Bucureştiul), de 16.303 lei, aparţine tot judeţului Cluj şi este de 3,6 ori mai mare decât media judeţului Giurgiu, ultimul clasat.
Peste media ţării de 12.327 lei mai sunt judeţele Constanţa, Braşov, Satu Mare şi Sibiu. Braşovenii au, de exemplu, în bănci, depozite de 13.449 de lei.
„Judeţele cu un grad mai scăzut de accesare a creditării de către populaţie au şi un grad de dezvoltare mai redus. Acestea aveau un PIB/locuitor în medie de 5.230 de euro în decembrie 2015”, potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR) privind stabilitatea financiară.
Populaţia activă din 11 judeţe (Olt, Neamţ, Botoşani, Giurgiu, Covasna, Dâmboviţa, Vaslui, Călăraşi, Sălaj, Teleorman, Harghita) înregistrează medii ale creditelor mai mici de jumătate din media pe ţară.
Şapte dintre judeţele cu cele mai mici credite au, în medie, şi cele mai mici depozite bancare raportate le populaţia activă, sub jumătate din media pe ţară.
Există judeţe în care creditele angajate sunt mici, deşi economisirea este mare.
Nemţenii au un credit mediu cu 51% mai mic decât media pe ţară, deşi au un depozit bancar mediu cu 13% mai mic decât media naţională.
Locuitorii judeţelor Harghita şi Covasna au printre cele mai mici credite medii (cu 69, respectiv 54% sub media pe ţară), deşi depărtarea economisirii este mult mai mică faţă de media naţională (- 33%, respectiv -37%).