Bujorul, floarea zilei de duminică

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc duminică, 21 mai, pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama să, Elena, cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului. Datorită sfinţilor Constantin şi Elena, creştinismul a devenit religie interzisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.
În această zi peste 1,75 milioane de români îşi serbează onomastica.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Tot o superstiţie populară este şi aceea că, în ziua praznicului de Constantin şi Elena, pentru voie bună şi linişte în familie, este bine să aduci în casă cel puţin trei bujori îmbobociţi.
În altă ordine de idei, în ziua de 27 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1041 Legea nr. 285/2022 privind declararea bujorului ca floare naţională a României.
Potrivit statisticilor, peste 100.000 de români poartă numele de Bujor şi, totodată, în ţara noastră există mai multe localităţi care fac referire la această floare. Potrivit specialiştilor în etnografie, bujorul semnifică prosperitate. Se spune că cei care au în casă bujori vor avea parte de bunăstare şi sănătate.
„Semnificaţia era cea de prosperitate. La sfinţii Constantin şi Elena, pe 21 mai, când începe vara, în credinţele populare se sfinţeau bujori la biserică cu acelaşi scop, de sănătate, spor în casă, are şi caracteristici de plantă de leac”, a declarat etnologul Roxana Man.