Bucureştiul, Clujul şi Braşovul - cele mai multe semnături pentru „Fără penali în funcţii publice”

Strângerea de semnături în cadrul campaniei „Fără penali în funcţii publice” se încheie la sfârşitul acestei luni, după care listele vor fi depuse la primării, pentru validare. La nivel naţional, până ieri erau strânse 896.456 de semnături, în condiţiile în care, pentru a începe demersurile pentru modificarea Constituţiei, este nevoie de 500.000 de semnături de la cetăţeni cu drept de vot din cel puţin jumătate dintre judeţele tării. Totuşi, organizatorii, cei de la USR, şi-au propus ca prin această campanie să strângă un milion de semnături.
În topul naţional în ceea ce priveşte numărul de semnături, cu 38.430 de semnături, judeţul Braşov se clasează pe locul al 3-lea, după municipiul Bucureşti - 127.474 semnături şi judeţul Cluj – 44.742 semnături. Ultimele locuri în acest clasament sunt ocupate de judeţele  Giurgiu -  2.892 (depăşi pe ultima sută de metri de judeţul Teleorman, care vineri avea 2.525 de semnături, iar sâmbătă – 2.946 semnături), Covasna - 1.530 semnături şi Harghita - 1.380.

15% dintre semnăturile din municipiul Braşov, invalidate
Campania de strângere de semnături a fost lansată la începutul lunii aprilie, iar judeţul nostru a fost primul în care s-a depăşit pragul de 20.000 de semnături. De altfel, în week-end-ul 20 – 22 iulie, la primăriile din judeţul Braşov au fost depuse listele cu 22.000 semnături strânse până la momentul respectiv, pentru a se testa procedura, astfel încât să fie evitate eventualele probleme. Dintre cele 22.000 de semnături, aproximativ 14.500 au fost colectate de la locuitorii municipiului Braşov, însă, au precizat organizatorii campaniei, aproximativ 15% dintre ele au fost invalidate, din cauza unor date incomplete sau eronate (cifre lipsă din CNP sau numărul şi seria de la buletin, adresa scrisă greşit etc).   

Care este scopul campaniei
Iniţiativa „Fără Penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
După ce listele de semnături vor fi validate de primării, acestea vor fi depuse la Parlament, cu proiectul de modificare a Constituţiei şi cu expunerea de motive, după care Legislativul va înainta propunerea către Curtea Constituţională a României, pentru controlul de constituţionalitate. După această etapă, va începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii şi vot în plenul Camerei Deputaţilor şi Senat. În ultima etapă ar fi organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei.