Bucătarii au adus primul „aur” României
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 10 martie 2007
De la începutul acestui an, Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din România a fost prezentă cu meșteri pricepuți la două mari concursuri internaționale
De la începutul acestui an, Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din România a fost prezentă cu meșteri pricepuți la două mari concursuri internaționale. Primul a avut loc în perioada 14 -20 februarie, la Istambul. Festivalul de Gastronomie a fost un succes pentru echipa românească, care a reputat nu mai puțin de 12 medalii, dintre care 6 le-au primit experții din Brașov. Tot o brașoveancă, Ana Hermenean, a luat cea mai valoroasă medalie, cea de argint. Maestrul culinar - bucătar șef la Restaurantul „Aro Palace” - a devansat aproape 400 de participanți din 23 de țări.
„Premiera” a fost realizată însă de o altă echipă, care a reprezentat România la „Internazionali d’Italia”, un concurs de gatronomie care a avut loc în Italia. Alte 16 echipe au intrat în concurs, însă creativitatea maeștrilor noștri a fost mai mult decât evidentă. Din echipă au făcut parte Cornelia Ghișoi, bucătar șef la Aro Palace, maestrul Viorel Ciociu – șeful laboratorului de cofetărie patiserie din cadrul aceleiași unități, precum și asistentul acestuia, Ioana Neagoe, alături de Ștefan Bercea și Ioan Florescu - de la Cabana Vinatorilor din Predeal, și Nicolae Busu - de la hotelul Delta din Tulcea. Reprezentanții noștri au reușit să obțină în premieră două medalii de aur și una de argint, pe echipe, clasând România pe locul II, după o echipă din Italia.
Medalie de aur: Pasărea lui Brâncuși și cocoșul de ciocolată
Unul din cele mai mari merite îi revine lui Viorel Ciociu, ale cărui creații culinare au fost premiate cu aur. Brașoveanul a prezentat în Italia două sculpturi din ciocolată: Cocoșul de munte și Pasărea măiastră – o replică dulce a celebrei „Măiastra”, sculptată de Coșbuc. Cocoșul de munte a fost realizat dintr-un bloc de ciocolată amăruie, cu o greutate de 30 de kilograme, și reprezintă în cele mai mici detalii pasărea care umblă prin pădurile românești. „Ciocolata este amăruie și are o compoziție mai specială pentru a rezista dălții și ciocanului. Eu folosesc o trusă specială pentru sculptură, formată din mai multe cuțite. Ciocolata rezistă până la 32 de grade fără să se topească. Am ales pasărea în funcție de tematica concursului, după care mi-au venit niște idei și am creat niște schițe. Pregătirea a durat o lună de zile și realizarea cam două săptămâni”, ne-a declarat Viorel Ciociu. Acesta mai este și un mare admirator al operei lui Brâncuși. „Mai am o lucrare după Brâncuși, în cadrul concursului. Pe „Măiastra” am putut să mă adaptez la tematica concursului. Mi s-a părut foarte interesant. La olimpiada din 96 am făcut «Coloana Infinitului». Sculptura este din ciocolată albă, însă juriul a avut ceva dificultăți să înțeleagă că nu este altă materie, ci pur și simplu ciocolată”, ne-a spus maestrul în artă culinară. Cele două lucrări nu sunt din vânzare și vor fi afișate în holul hotelului, a declarat artistul.
Medalie de aur: Căprioară, fazan umplut cu creste de cocoș, limbi de rață
O a doua medalie de aur s-a luat la secțiunea „bucătărie caldă”, unde românii au arătat rulou din mușchi de căprioară și vițel, înfășurat în felii de șuncă macră, cu sos de fructe de pădure, însoțit de piept de fazan umplut cu creste de cocoș învelit în varză creață. Pe aceeași farfurie au picurat un sos de hrean, lângă două feliuțe de portocale, și au așezat apoi trei limbi de rață marinate în ulei de măsline, cu rucola - un tip de salată - și roșii uscate. Drept garnitura, ai noștri au îndrăznit o tartă de ciuperci, lângă tăieței din legume. La desert au prezentat spumă de ciocolată răcită cu șarlotă de zmeură. Ca digestiv, au pus un păhărel cu țuică de Zetea, iar ca vin, un pahar cu Merlot de Recaș.
Medalie de argint: Struț cu caise, păstrăv, ficat de rață cu frișcă
Medalia de argint s-a câștigat la „bucătărie rece”, cu un meniu compus din ruladă de carne de struț cu caise uscate, alături de terină de păstrăv cu file de pangasius (un pește vietnamez), ficat de rață cu frișca, salată din cozi de homar cu țelină și mango, lângă waffel cu roșii seci și cu busuioc. Au urmat câteva platouri cu „finger food“, tartine de o singură îmbucătură, la care membrii juriului au făcut două observații care i-au lăsat fără medalia de aur: tartinele erau de dimensiuni diferite și au așezat pe același platou tartine cu aceeași formă geometrică.
Demnitarii nu apreciază reușitele gastronomice
Președintele Asociației Bucătarilor și Cofetarilor din România, Dumitru Burtea, este mândru de aceste rezultate, însă dezaprobă lipsa de susținere a Guvernului în ceea ce privește performanțele culinare. El a declarat că „din punct de vedere gastronomic, bucătăria românească se află la un nivel asemănător cu cel al drumurilor, al educației, al culturii. Mai pe scurt, suntem la nivelul la care se află și țara noastră. Trageți dumneavoastră concluziile!”. Burtea a precizat că demnitarii noștri nu le apreciază eforturile. „Noi facem cinste României prin prezența la aceste concursuri. Este o mândrie să auzi : România - locul II, locul III, și așa mai departe. Dar demnitarii noștri primesc cu cinste doar sportivii care fac performanță și aduc rezultate bune peste hotare, dar nu și bucătarii care prezintă arta culinară și tradițiile unei țări”, a mai spus Burtea, precizând că doar ambasadorul Turciei i-a chemat să stea de vorbă cu ei, să-i cunoască și să-i felicite după concursul de la Istambul.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu