„Broasca” lui Tanti Luiza, „Uscăţelele” lui Tanti Fiţa. Delicatese muscelene pe masa braşovenilor

Munţii Făgăraş se mândresc cu cea mai întinsă suprafaţă neîntreruptă de păduri naturale, cu populaţii sănătoase şi diversificate de animale sălbatice. Ca să păstree această comoară, Conservation Carpathia îşi propune să implementeze în zona Munţilor Făgăraş cel mai amplu proiect de conservare privată a pădurilor. Dacă aceasta s-ar petrece fără a da o şansă localnicilor să-şi poată câştiga o existenţă decentă, proiectul ar fi o utopie. Din acest motiv, fundaţia a iniţiat un centru alimentar – food hub – care distribuie produse direct de la micii producători, tradiţionali, din comunităţile de la poalele Munţilor Făgăraş.
„Roadele munţilor – produse alese, din Făgăraş culese” se intitulează proiectul pus la punct de Conservation Carpathia. „Noi încurajăm genul acesta de mici producători care, pentru consumul propriu, şi-au testat aceste produse să meargă cu un pas înainte, să se autorizeze în acest fel, prin acest food hub, acest centru de colectare şi de comercializare a produselor locale. Le putem asigura acces pe pieţele mari, în centrele urbane mari, pe mai departe. Sunt oameni identificaţi, care au reţete din familie, de la bunica, reţete cu foarte multe secrete, pe care nu le împărtăşesc cu toată lumea şi îi încurajăm să facă pasul înainte să poată fi incluşi în acest proces formal, autorizat de comercializare”, a explicat Istvan Szabo, reprezentantul Conservation Carpathia.
„Ceea ce ne propunem este ca «Roadele Munţilor», care deja funcţionează cu peste 25 de producători autorizaţi să beneficieze de un număr dublu de producători în următoarele 12 luni. Acum, între produse avem brânzeturi, diverse feluri de zacuscă, iar frumuseţea acestor produse este dată de reţeta diferită pe care fiecare familie o are. Producţia se face la scară redusă şi este bazată pe principii de calitate, nu de cantitate”, a mai spus Istvan Szabo.

Acum, doar pentru Braşov, Bucureşti şi Piteşti
Deocamdată, de produsele de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş pot beneficia locuitorii din Braşov, Bucureşti şi Piteşti. Toate produsele sunt din zona de nord a judeţului Argeş, tradiţionale pentru zona Câmpulung Muscel, nu conţin conservanţi sau aditivi alimentari şi sunt produse sau culese cu respectarea mediului înconjurător. De exemplu, cei de la Conservation Carpathia spun că au cumpărat un teren pe care se găseşte zmeură, însă aceasta poate fi culeasă doar într-un anumit procent, pentru ca şi urşii din zonă să rămână cu suficientă hrană.

Producătorii tradiţionali, sprijiniţi indiferent de vârstă
Din plantele cultivate sau care cresc în zonă, precum şi din animalele de aici se pregătesc mâncăruri extrem de delicioase. Tanti Luiza, din Podu Dâmboviţei, face o „broască” extrem de apetisantă încă din momentul în care este răsturnată pe masă. Aceasta este o mămăligă cu slănină, specifică zonei Rucăr. „Numai aici, în zonă la noi, o să găsiţi aşa ceva, nu se mai face în alte părţi. Este şunculiţa de porc pe care o ştie toată lumea, se taie în şuviţe nici subţirele, nici groase, se adaugă în apă, se fierbe şi, când este aproape gata, punem mălaiul şi facem mămăliguţa”, explică tanti Luiza.
Tot aici găsim urzici, tot felul de brânzeturi specifice zonei, carne de porc la garniţă, dar şi jintiţă, un preparat lichid din zerul rămas în urma preparării brânzeturilor.
Mihaela a început să facă dulceaţă şi gem pentru copiii ei şi acum vrea să obţină autorizaţiile necesare pentru comercializarea acestor delicatese. Tânăra face dulceaţă din fructele culese de pe munte, dar şi zacuscă. „La început am zis să le fac copiilor mei ceva sănătos, deoarece sunt mici şi m-am gândit că ar fi bine să îi învăţ încă de acum să mănânce sănătos. Acum este o satisfacţie pentru noi să plecăm pe munte dimineaţa şi să ne întoarcem seara, cu găleţile pline cu fructe pe care le transformăm în dulceaţă. Zacusca, la fel, este din legumele cultivate în grădinile noastre sau din ciupercile culese din pădurile din jur. Avem zacuscă cu ghebe, zacuscă din vinete, ciuperci murate, ghebe murate şi nisipari”, spune Mihaela.
Tanti Fiţa este octogenară, dar plăcintele făcute de ea sunt apreciate şi acum de întreaga comunitate. Gospodina spune că are un secret în prepararea acestora. „Aici avem uscăţele numai din ou, aşa cum ne făceau părinţii noştri. Avem şi pâinici care se mănâncă în post, cu cartofi, foarte sănătoase, dar au muncă în ele. Avem şi gogoşi, numai din apă, drojdie, zahăr şi făină. Au un secret pe care nu-l spun. A venit nepoata mea din Canada şi mi-a zis să fac nişte gogoşi. M-am uitat cam câţi oameni sunt şi câte gogoşi să fac. Din ochi am pus ingredientele şi niciodată nu măsor, le fac din ochi”, spune tanti Fiţa.
La Lunca Gârtii, în comuna Stoeneşti, tanti Maria şi-a făcut o firmă cu 5 angajaţi. Firma produce doar din ingrediente naturale şi prin reţete tradiţionale mai multe feluri de zacuscă, dulceaţă, murături, sirop, dar şi păstrăv sau preparate slow food specifice zonei. La masă la tanti Maria este veselie mare, deoarece nea Gheorghe, soţul ei, este interpret de muzică populară şi, împreună cu colegii săi de formaţie, creează o atmosferă de neuitat. În plus, cămara familiei este o adevărată comoară, plină de preparate sănătoase, făcute după reţete proprii. Deocamdată, familia construieşte câteva camere pentru ca oaspeţii să se poată şi caza aici, iar până de Crăciun speră să poată şi găzdui turiştii care vin pentru mâncarea renumită.
Toţi aceşti producători sunt sprijiniţi de Conservation Carpathia, la fel cum se întâmplă şi în cazul multor altora. Localnicii sunt sprijiniţi atât în obţinerea autorizaţiilor necesare de la DSVSA, cât şi în desfacerea produselor, tocmai pentru ca oamenii care au ales să păstreze natura aşa cum este ea, să poată trăi în condiţii bune şi să nu fie tentaţi să câştige bani prin distrugerea mediului. Deocamdată, locuitorii din Braşov, Bucureşti şi Piteşti pot comanda unul din cele două coşuri de alimente prestabilite sau oricare dintre produsele celor peste 25 de argeşeni prinşi de food hub. Braşovenilor li se onorează comenzile în fiecare miercuri, bucureştenilor joi şi vineri, iar piteştenilor în fiecare vineri.