Brassovia lor şi Braşovul nostru

Dacă Primăria Braşov consideră că este nevoie ca pădurile din jurul oraşului trebuie să fie incluse într-o arie protejată de interes local (Parcul Brassovia), astfel încât acestea să beneficieze de o protecţie sporită, specialişti din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, ai Ministerului Mediului sau ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” au o altă viziune, considerând modul în care este gestionat fondul forestier al municipiului Braşov drept un model de bune practici la nivel naţional.
Aceasta a fost una din concluziile workshop-ului ce s-a desfăşurat în 21 octombrie la Universitatea Transilvania din Braşov, moderat de secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Banciu.
De altfel, în timpul discuţiilor, Ionuţ Banciu a transmis mesajul că, din moment ce lucrurile merg bine şi pădurile sunt gestionate corect, nu este cazul să venim cu un nou concept. „Cred că putem adapta şi îmbunătăţi ce există, astfel încât cetăţenii să fie în siguranţă în păduri, iar accesul să facil pentru toate categoriile de persoane. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de aspectele pragmatice, pentru că în timpul discuţiilor s-a ridicat şi problema lemnului de foc. Sunt oameni care, în această criză energetică sunt îngrijoraţi. Pe de altă parte, am aflat că peste 60% din pădurile propuse a fi incluse în Parcul Brassovia sunt deja protejate. Noi vom veni cu un set de propuneri concrete în Consiliul Local Braşov, în care vom prezenta măsurile prin care să optimizăm gestionarea fondului forestier”, a declarat Banciu.

Mai multe păduri parc la Braşov
Secretarul de stat în Ministerul Mediului a precizat că în perioada următoare va fi nevoie mai multă transparenţă şi de o comunicare mai eficientă privind pădurile. „Cred că oamenii trebuie să înţeleagă de ce este nevoie să recoltăm lemn din pădurile României. Numai în zona Stupini din Braşov sunt în jur de 1.000 de gospodării care folosesc lemnul pentru încălzirea locuinţelor. De asemenea, va trebui să accesibilizăm pădurile. Este nevoie de investiţii în amenajarea de poteci, de trasee pentru biciclişti sigure, la anumite standarde. Este nevoie de educaţie în natură, pentru natură”, a mai spus Banciu.
Totodată, în opinia reprezentantului Ministerului Mediului, Braşovul ar trebui să aibă mai multe „păduri parc”, care să ofere oportunităţi de recreere braşovenilor. „Acum avem 400 de hectare de pădure parc, dar sunt în jur de 3.000 de hectare de pădure care ar putea fi incluse în această categorie. Demersurile sunt simple, fiind nevoie de un studiu nu foarte complicat şi de o decizie a Ministerului Mediului, iar procedurile se pot încheia într-un an sau un an şi jumătate. Cred că în momentul în care procedurile de actualizare a planurilor de management pentru pădurile Braşovului se pot stabili noile obiective. Dacă este nevoie de recreere, va trebui modificat amenajamentul, prin includerea suprafeţelor stabilite în categoria de pădure parc”, a mai Banciu.
Pe de altă parte, Banciu a declarat că workshop-ul de vineri a reprezentat o alternativă la dezbaterile ce se duc pe marginea proiectului Brassovia (prin care se doreşte înfiinţarea, în primă fază, a unei arii protejate de interes local). „În cadrul acestei dezbateri, la care au participat reprezentanţi ai Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, ai Universităţii Transilvania, ai unui institut de cercetare, ai organizaţiilor de protecţia mediului, am pus pe masă toate opţiunile şi am încercat să comunicăm ce putem face pentru pădurile Braşovului, mai simplu, mai eficient şi mai repede, adică în aproximativ un an, nu peste doi sau trei ani, când ar putea fi implementat proiectul ariei protejate de interes local”, a spus secretarul de stat în Ministerul Mediului.
De asemenea, el a menţionat că fondul forestier al municipiului Braşov a făcut obiectul unui studiu ştiinţific, care a inclus şi o cercetare sociologică, prin care braşovenii au fost întrebaţi ce îşi doresc de la pădurile Braşovului. „Este vorba de un demers ştiinţific în adevăratul sens al cuvântului, nu de un studiu surogat, unidirecţional”, a explicat Banciu.

Unde s-ar putea amenaja zone de pentru evenimente socio-culturale
Studiul la care a făcut referire Banciu a fost realizat de Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, începând cu anul 2019.Prin acest stadiu, finanţat cu bani europeni, au fost evaluate funcţiile recreative a pădurilor, dar au analizate, împreună cu cetăţenii şi posibile scenarii de dezvoltare a infrastructurii. „În urma studiului sociologic am constat un interes sporit din partea şcolilor pentru organizarea unor ore în pădure. De asemenea, am analizat noi posibile poteci, dar şi îmbunătăţirea unor căi de acces, astfel încât să devină locuri de recreere. Nu în ultimul rând, am identificat zone care pot fi dezvoltate amenajări pentru activităţi socio-culturale. În acest sens, am identificat câteva zone pe Drumul Crucur (care face legătura între Noua şi Valea Timişului, n.r.) dar şi în Valea cu Apă (care între Tâmpa şi Masivul Postăvarul, n.r.)”, a declarat coordonatorul proiectului, Șerban Davidescu.

Au nevoie pădurile Braşovului de schimbare?
La rândul său, după întâlnirea de vineri, reprezentantul Universităţii Transilvania din Braşov, Tudor Stăncioiu, profesor de ecologie forestieră, a declarat că „nu ar trebui să ignorăm faptul că ceea ce avem este deja deosebit. De mai bine de 100 de ani, gestionarea pădurilor s-a făcut pentru braşoveni şi nu a însemnat doar schi, vânătoare sau exploatarea lemnului. Dacă se doreşte o schimbare, cred că asta se poate face, dar măsurile trebuie luate într-un mod cât se poate de democratic şi pragmatic”.
În opinia reprezentantului universităţii, înfiinţarea parcului Brassovia nu reprezintă o urgenţă, argumentul lui fiind că ce se face în acest moment nu pune în pericol fondul forestier. „Dacă municipiul consider că vrea să înfiinţeze această arie, cred că trebuie văzut ce aduce în plus acest proiect şi ce costuri ar implica”, a continuat Stăncioiu.
Pe de altă parte, el a spus că în momentul în care s-a început proiectul parcului Brassovia, specialiştii Universităţii nu au fost consultaţi. „Nici nu ni s-a restricţionat accesul. Cred, totuşi, că înainte de a începe un demers, este bine să te consulţi cu cei care sunt implicaţi în domeniu. Modul în care arată acum pădurile Braşovului este rezultatul a peste un secol de gestionare. La Braşov este cea mai veche facultate de silvicultură din România. Avem institut de cercetare foarte apreciat. Un proiect ce vizează pădurile Braşovului ar fi trebuit să pornească de la implicarea celor care au experienţă în acest domeniu. Nu ştiu ce, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus reprezentantul Universităţii Transilvania.
Tot referitor proiectul Parcului Brassovia, viceprimarul Braşovului Sebastian Rusu a spus în timpul întâlnirii de la Universitatea Transilvania că a observat multe „pseudodezbateri”, „pseudostudii” şi manipulări toate „într-un mediu grotesc, numit Facebook” şi a avertizat că în urma unor astfel de demersuri se pot lua decizii greşite, cu un impact catastrofal.
De asemenea, viceprimarul a atins şi problema Comisiei Brassovia, care se ocupă de înfiinţarea ariei naturale de interes local. „Nu poţi să aduci un om care să vorbească despre un câmp din Bucureşti (Parcul Natural Văcăreşti, n.r.) şi să nu iei în calcul Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt sau Universitatea Transilvania”, a mai spus Rusu.
Reamintim că într-o dezbatere publică, desfăşurată în 12 octombrie la Cinema Astra, cu 20 de persoane înscrise, primarul Braşovului a anunţat că va reveni cu proiectul de hotărâre privind înfiinţarea Ariei Protejate de Interes Local Brassovia, după ce la prima încercare, din 29 iulie 2022, iniţiativa a fost respinsă de aleşii locali braşoveni.