Braşovul viitorului: prima dispută

Aproximativ 200 de cetăţeni au participat luni, 31 martie, la prima dezbatere a Planului Urbanistic General Braşovului, în forma prezentată de consultanţi în luna octombrie a anului trecut. Dezbaterea a început la ora 14.00, la Teatrul Sică Alexandrescu,  şi s-a terminat în jurul orei 20.00, perioadă în care, în funcţie de interes, peste 50 de cetăţeni s-au înscris la cuvânt, pentru a adresa întrebări sau pentru a-şi exprima opinia.
Mai exact, la dezbatere au participat, în principal, două tabere: cea a investitorilor şi dezvoltatorilor - care susţinea că în oraş trebuie să se construiască în continuare – şi cea care susţinea că noile construcţii trebuie limitate şi este nevoie de mai multe spaţii verzi sau de agrement, dar şi de dezvoltarea mobilităţii verzi. De asemenea, mulţi participanţi au ridicat probleme punctuale ce îi vizau personal.
„Aceasta este forma preliminară, aşa cum a fost livrată de elaborator în luna octombrie a anului trecut. De atunci, a fost analizat, vizualizat, am cerut clarificări, iar multe aspecte le-am adus în atenţia elaboratorilor. După discuţia de astăzi (de luni, 31 martie – n.r.) va urma o îmbunătăţire, în care vor fi incluse aspectele ridicate de noi, dar şi propunerile cetăţenilor. Din luna octombrie, m-am întâlnit cu mulţi cetăţeni, care mi-au ridicat o serie de aspecte. Le-am recomandat tuturor să transmită sesizările către Primăria Braşov”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru.
Conform reprezentanţilor Primăriei Braşov, observaţiile din partea cetăţenilor vor mai putea fi transmise până în 14 aprilie. Apoi, toate observaţiile preluate începând cu luna octombrie a anului trecut, dar şi problemele ridicate în timpul dezbaterii publice vor fi incluse într-un Raport de consultare, ce va fi supus aprobării Consiliului Local Braşov. Ulterior, având la dispoziţie aceste opinii şi observaţii, va începe procedura de avizare. Pasul următor va fi elaborarea formei finale a PUG-ului, care va fi supusă unei noi dezbateri publice, iar la final, Planul Urbanistic General va fi supus aprobării Consiliului Local Braşov. În opinia reprezentanţilor Primăriei Braşov, noul PUG ar putea fi gata în trei ani.

Viziunea consultantului: fermitate în vechile cartiere, flexibilitate în zonele de dezvoltare
La începutul dezbaterii, reprezentanta Asocierii Synergetics SA - Quattro Design SRL, care elaborează Planul Urbanistic General, Irina Popescu-Criveanu, a un punct de plecare în elaborarea documentaţiei a fost faptul că „Braşovul este o marcă identitară care atrage oamenii”. În opinia ei, noul PUG trebuie să includă reguli clare, care să nu poată fi interpretate. Ea a menţionat că în actualele cartiere este nevoie de fermitate, astfel încât şi nu fie afectată identitatea oraşului, iar pentru noile zone de dezvoltare trebuie să existe o abordare flexibilă.
Totodată, ea a amintit că este nevoie de reguli stricte pentru construcţiile de pe dealuri şi de pe versanţi, astfel încât acestea să nu fie masive şi a subliniat faptul că în elaborarea PUG-ului a fost luat în calcul şi Regulamentul construcţiilor în pantă, la care s-a lucrat în mandatul 2020 – 2024. „O construire discretă este tolerabilă, una masivă nu”, a argumentat Irina Criveanu.
Apoi, ea a menţionat că este nevoie de o extindere a spaţiilor verzi şi a altor funcţiuni care să asigure creşterea calităţii vieţii locuitorilor.
„Până în acest moment au fost chestionaţi cetăţenii, dar şi investitorii. Toţi vor străzi, vor parcuri şi nu vor haos”, a mai spus Criveanu.

Şchei şi Stupini, zone nevralgice ale oraşului
În timpul dezbaterii, cele mai multe probleme ridicate de proprietari au vizat zonele Şchei şi Stupini. Proprietarii din ambele zone au reclamat faptul că propunerile incluse în noul Plan Urbanistic Zonal le afectează dreptul de proprietate, având în vedere că le limitează posibilitatea de construire a unor noi imobile. De exemplu, un cetăţean a spus că are un teren în zona După Inişte (din Şchei), iar prin noul PUG, o fâşie din terenul lui este inclus într-o zonă de protecţie, pe care nu se poate construi.
În ceea ce priveşte zona Stupini, mulţi participanţi au reclamat faptul că terenuri pe care le deţin sunt incluse în zone inundabile sau spaţii verzi.
Un alt participant, Garbis Kehaiyan, care este în spatele unui proiect controversat în Braşov, American Dream (prin care a încercat realizarea unor zone rezidenţiale pe dealurile din zona Şchei) a avertizat că „sunt aproximativ 90 de parcele care, din «curţi construcţii» sunt declarate spaţii verzi. Ei vor deschide procese şi le vor câştiga”, a declarat Kerhaian.
De cealaltă parte, reprezentanţii asocierii care realizează PUG-ul au menţionat că aceste zone vor fi analizate şi că toate problemele ridicate vor fi analizate şi că documentaţia urbanistică a oraşului va fi îmbunătăţită astfel încât să fie corelate interesele comunităţii cu cele ale proprietarilor.
La rândul său, arhitectul şef al Braşovului, Adrian Calotă, a spus că în România, aproximativ 90% din terenuri sunt private. „Infrastructura publică necesită terenuri şi este nevoie de expropriere. Este nevoi de compensare şi nu cred că trebuie confundat dreptul de proprietate cu cel de folosinţă”, a precizat acesta.

Oraş mai mare sau mai mic?
O altă problemă ridicată de proprietari a fost cea a intravilanului. Prin noul PUG este propusă reducerea suprafeţei intravilane şi trecerea ei în extravilan. Această măsură îi afectează pe proprietari, pentru că face aproape imposibilă construirea.
Propunerea elaboratorului Planului Urbanistic General privind reducerea suprafeţei intravilane nu a fost împărtăşită de primarul Braşovului, George Scripcaru.
„Intravilanul nu ar trebui restrâns. Nu trebuie să ne închidem, ci să ne dezvoltăm”, a argumentat edilul.

Tabăra „pro-parcuri”, în minoritate
Participanţii care au susţinut extinderea spaţiilor verzi sau limitarea construcţiilor au fost mult mai puţini şi mai puţin vocali. Ei au întrebat, printre altele, dacă Parcul ISU – Lubrifin mai e în calcul sau care sunt planurile de reconversie a Platformei Rulmentul. De asemenea, ei au spus că Planul Urbanistic ar trebui să răspundă nevoilor celor aproximativ 300.000 de locuitor nu să satisfacă interesele câtorva investitori.