Braşovul, un altfel de Elias. Directorul medical de la „Judeţean” a răspuns tuturor dilemelor legate de spitalul modular COVID

Cel mai probabil de la 1 septembrie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov va avea 28 de locuri de terapie intensivă pentru tratarea pacienţilor critici cu noul coronavirus, iar toate acestea vor fi în Secţia modulară ATI din curtea spitalului. Anunţul a fost făcut de directorul medical al spitalului, dr. Cătălin Mişarcă, care a precizat şi că cele 15 paturi ATI existente în unitate pentru cazurile COVID-19 se vor regăsi în secţia modulară. „Cele 15 paturi complet dotate au fost instalate în luna martie a acestui an, în Corpul B, unde era secţia de Neurologie. Am fost notificaţi de constructorul care se ocupă de modernizarea acestui corp să eliberăm spaţiul, pentru ca ei să poată continua lucrările. În aceste condiţii, cele 15 posturi se vor regăsi în secţia modulară. Practic, noi vom avea 28 de posturi ATI pentru cazurile COVID-19 dotate complet. Sincer, nu cred că mai este un spital din România care să aibă atâtea posturi ATI pentru pacienţii cu coronavirus. 28 de paturi vor fi suficiente”, a explicat Mişarcă.

Noua secţie, gata în jurul datei de 1 septembrie
Cătălin Mişarcă a precizat că lucrările de construire a secţiei modulare trebuie să fie gata în 21 august, apoi va mai fi nevoie de câteva zile pentru a monta echipamentele. „Cred că noua secţie va fi operaţională în jurul datei de 1 septembrie”, a continuat Mişarcă. Conform declaraţiei directorului medical,  dacă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu va trimite aparatura pentru toate cele 28 de posturi ATI, diferenţa va fi acoperită de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. „Avem acum 46 de ventilatoare, iar alte 27 au fost comandate, dintre care patru au fost livrate. De asemenea, am primit şi 5 ventilatoare de transport. Noi avem în implementare, de mai mult timp, un proiect de extindere a secţiilor ATI, care implică amenajarea a 20 de posturi noi în Pavilionul Central şi a 20 de posturi în Pavilionul Tractorul”, a mai spus Mişarcă.
De altfel, în luna martie, când au fost amenajate cele 15 posturi ATI –COVID de la „Judeţean” s-au folosit aparate noi, achiziţionate pentru programul de extindere şi modernizare a „Terapiei Intensive” de la Judeţean.

Aparatură există. Problema este resursa umană
Pe de altă parte, reprezentantul spitalului braşovean a ridicat problema personalului. „Noi putem amenaja 50 de paturi ATI, dar avem nevoie şi de medici. Nu putem asigura personal peste limita de 28 de paturi, pentru că avem un număr limitat de specialişti. În această perioadă încercăm să mai angajăm medici. Avem promisiunea că vor veni trei specialişti, primul dintre ei în perioada imediat următoare”, a declarat Mişarcă. Pe de altă parte, el s-a declarat sceptic că detaşarea unor medici ATI de la alte spitale din judeţ  ar putea avea succes, asta pentru că nu există astfel de specialişti.

Foto: SPITALUL JUDEŢEAN BRAŞOV VA AVEA 28 DE POSTURI ATI - COVID, DIN LUNA SEPTEMBRIE. Acestea vor funcţiona în secţia modulară din curtea spitalului. Spaţiul ocupat de cele 15 posturi de terapie intensivă pentru pacienţii cu coronavirus funcţionale în prezent trebuie eliberat

Cum e cu terapia intensivă şi terapia intermediară
Pe de altă parte, dr. Mişarcă a clarificat problema terapiei intensive şi a celei intermediare, la care a făcut referire săptămâna trecută secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, venit la Braşov pentru a verifica şantierul secţiei modulare din curtea „Judeţeanului”. Mai exact, Cătălin Mişarcă a declarat că diferenţa dintre cele două terapii nu are legătură cu dotările, ci ţine de anumite proceduri. „Toate paturile de terapie intensivă sunt dotate la fel, însă sunt două tipuri de ventilare, una non-invazivă, iar cealaltă invazivă. În primă fază, se foloseşte o mască simplă de oxigen, iar dacă această procedură nu are succes, se foloseşte o mască CPAP. Abia în faza a treia se trece la intubare, care este o procedură invazivă. Starea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus se poate degrada în câteva ore, iar trecerea de la faza 1 la faza 3 de terapie intensivă poate fi extrem de rapidă. În aceste condiţii, toate posturile sunt complet dotate”, a explicat directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.

Comparaţie cu spitalul modular de la Elias
Directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a reamintit şi paşii urmaţi pentru a se construi secţia modulară de la Braşov, dar a făcut o comparaţie şi cu spitalul modular din curtea clinicii Elias din Bucureşti.
„Documentaţia tehnică pe care am primit-o era incompletă, astfel că a fost nevoie de aproximativ o lună pentru a avea forma finală, asta după multe drumuri la Bucureşti. Apoi, fiind vorba despre o investiţie cu bani publici, a fost nevoie de parcurgerea tuturor procedurilor legale, care consumă timp”, a declarat Mişarcă.
Totodată, el afirmat că spitalul modular de la Elias din Bucureşti a fost realizat din fonduri private, iar lucrările au început înaintea secţiei modulare de la noi. „Spitalului modular de la Elias i s-a dat drumul abia săptămâna trecută. Cred că dacă facem un calcul, secţia modulară de la Braşov va fi gata într-un timp mai scurt decât a fost nevoie pentru amenajarea spitalului modular de la Bucureşti”, a argumentat dr. Mişarcă.

CITEŞTE ŞI: Braşovul a reuşit să salveze 6 din 10 cazuri grave Covid 19