Braşovul, „tras pe dreapta” de schimbul de primari

Dacă în şedinţele Consiliului Local Braşov e clar că funcţionează la „cote de avarie”, după votul din iunie care va aduce o schimbare de mandat din octombrie la Primărie (nou primar, noi politici, noi reguli), în modulul „în aşteptare” sunt semne că a intrat şi partea administrativă.
Luna aceasta, Biroul de Urbanism din cadrul Primăriei Braşov pare să fi intrat în concediu. Până joi, 22 august, doar trei autorizaţii de construire au fost eliberate, una dintre acestea după ce solicitantul s-a judecat doi ani cu administraţia Coliban pentru a-l obliga pe primar să semneze.
De altfel, plecarea lui Dragoş Oprea din funcţia de arhitect şef al oraşului (prin demisie) a adus după sine o debandadă totală în ceea ce priveşte documentaţiile de urbanism. Întrebaţi ce se întâmplă de au fost eliberate atât de puţine autorizaţii de construire, consilierii primarului Coliban au transmis că semnarea documentelor ar fi revenit, după plecarea viceprimarului Flavia Boghiu, lui Sebastian Rusu, viceprimar PNL. Acesta susţine, însă, că primarul Coliban este nehotărât şi în patru din cinci zile din săptămână cere să semneze el autorizaţiile de construire, iar în a cincea deleagă atribuţia către viceprimar.
În plus, Rusu s-a trezit într-o zi că are de semnat 8 din 11 autorizaţii de construire eliberate dintr-un ansamblu rezidenţial de pe Stejerişului – pe Drumul spre Poiana Braşov – după ce primarul semnase deja trei dintre acestea. „Documentele fuseseră făcute când eu eram în concediu, iar primarul putea semna, dar pentru că erau în zona de pantă, o zonă pe care primarul Coliban doreşte să o reglementeze într-un anumit fel, s-a gândit să îmi paseze mie documentele la semnat, pentru ca apoi să arunce vina pe mine pentru apariţia acelor construcţii. Am decis să îi las plăcerea să continue ceea ce a început, adică să semneze toate documentele respective”, a spus viceprimarul Sebastian Rusu.
De altfel, dezvoltatorii s-au plâns să în mandatul actualului primar piaţa imobiliară a fost influenţată de greutatea cu care se eliberează documentaţiile necesare demarării lucrărilor, preţurile locuinţelor atingând niveluri greu de imaginat, de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat. Asta după ce oferta de locuinţe noi a scăzut considerabil, iar cererea a crescut exponenţial. Braşovul a devenit, astfel, după nivelul preţurilor, cea de-a doua piaţă imobiliară, după Cluj, unde preţurile au urcat la niveluri considerabile, de 3.000 de euro pe metrul pătrat. (BizBraşov.ro)