Curs BNR

1 EUR = 4.9759 RON

1 USD = 4.6361 RON

1 GBP = 5.8194 RON

1 XAU = 345.2064 RON

1 AED = 1.2622 RON

1 AUD = 3.0287 RON

1 BGN = 2.5441 RON

1 BRL = 0.9058 RON

1 CAD = 3.3885 RON

1 CHF = 5.0891 RON

1 CNY = 0.6404 RON

1 CZK = 0.1977 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2736 RON

1 INR = 0.0556 RON

1 JPY = 2.9563 RON

1 KRW = 0.3359 RON

1 MDL = 0.2606 RON

1 MXN = 0.2729 RON

1 NOK = 0.4212 RON

1 NZD = 2.7588 RON

1 PLN = 1.1508 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0496 RON

1 SEK = 0.4230 RON

1 TRY = 0.1434 RON

1 UAH = 0.1174 RON

1 XDR = 6.1122 RON

1 ZAR = 0.2481 RON

Editia 8173 - 30 apr 00:52

Braşovul şi Timişoara au cele mai mici preţuri din România la salubrizare

Autor:

Publicat la 28 iulie 2021

Braşovul şi Timişoara au cele mai mici preţuri din România la salubrizare

La Braşov şi Timişoara sunt cele mai mici costuri/cap de locuitor în ceea ce priveşte serviciul de salubrizare – de 275, respectiv 270 de lei anual/cap de locuitor. Pe lângă bugetul alocat de primărie, populaţia mai plăteşte 11,4 lei/lună în Timişoara şi 14,5 lei/lună în Braşov. Datele reies dintr-o analiză a Ziarului Financiar, publicată marţi, 27 iulie.
10 administraţii locale mari din România au răspuns la întrebările jurnaliştilor din Bucureşti. În Sectorul 1 din Bucureşti, de exemplu, costul per capita pentru strângerea gunoiului menajer pentru persoanele fizice şi salubrizarea străzilor este de aproape 500 de lei pe an pentru sectorul 1 din Bucureşti, aproape dublu faţă de Braşov sau Timişoara, unde costul pe cap de locuitor pe an este de circa 270 de lei. La Bacău însă, costul cu salubrizare pe cap de locuitor este apropiat de cel din sectorul 1 – 436  de lei.

O lipsă totală de standardizare
Ziarul Financiar a solicitat informaţii în legătură cu contractele de salubrizare şi prima constatare este că există o lipsă totală de standardizare. Fiecare primărie face contractele aşa cum „o taie capul“, cu diferenţe mari de la perioada contractuală, până la costuri şi servicii incluse. Sumarul s-a realizat în urma extragerii acestor date din multitudinea de informaţii primite de la primăriile care au răspuns solicitărilor.
„În fiecare judeţ managementul deşeurilor este decis fie de consiliul judeţean, fie de primărie, fie de agenţiile de dezvoltare intercomunitară. Fiecare judeţ sau localitate are libertatea să particularizeze sistemul de management al deşeurilor”, a spus, pentru sursa citată, Lucian Pavel, specialist in managementul deşeurilor.
Tariful, explică Lucian Pavel, se calculează în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv de serviciile incluse sau nivelul de trai din zonă. Negocierea se face direct cu primăria.
„Tarifele de salubrizare se calculează destul de complicat în baza unor indici şi se bazează pe nivelul de suportabilitate. Există nişte factori, formule în care se introduc anumiţi indici, cum ar fi calculul coşului zilnic, nivel de trai, venituri pe zona respectivă, pe unitate administrativ-teritorială. Nivelul tarifului se negociază cu primarul”.
De exemplu, în unele oraşe primăria asigură pubelele, în altele compania de salubrizare asigură pubelele sau maşinile cu care se ridică gunoiul.

Bacăul, preţuri aproape duble
Datele agregate de Ziarul Financiar arată că în Bacău, oraş de aproape 200.000 de locuitori, costul cu salubrizarea pe cap de persoană este de 436 de lei pe lună. Primăria are un buget de 29 de milioane de lei în 2021 pentru salubrizare şi deszăpezire, iar fiecare locuitor mai plăteşte 24 de lei lunar pentru serviciul de salubrizare.
Cele mai multe contracte ale municipalităţilor cu companiile de salubrizare cuprind atât partea de ridicare a deşeurilor şi transport, cât şi componenta de deszăpezire.
„Contractul  unităţii administrativ-teritoriale cu operatorul de salubritate poate cuprinde mai mulţi paşi în managementul deşeurilor. Sunt contracte care se referă doar la ridicare deşeurilor – depinde cum o faci – cu maşinile tale sau ale primăriei? Îl faci cu tomberoanele tale sau cu ale primăriei? Deşeul îl valorifici?“, mai spune Lucian Pavel.
El a mai spus că strategia de management pentru deşeuri în România este, de cele mai multe ori, un dosar stufos, care nu are ţinte clare sau instrumente de verificare a eficienţei. Un sistem eficient de management al deşeurilor se realizează în 10-15 ani, a mai spus Pavel.
„Planurile de management al deşeurilor sunt stufoase şi nu sunt elaborate cu elemente clare, vizibile, care să devină un instrument facil al urmăririi eficienţei aplicării strategiei respective. La noi planurile judeţene sau naţionale reprezintă de cele mai multe ori un dosar stufos”. (BizBrasov.ro)

+2 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie