Braşovul se confruntă cu o cerere de locuinţe mai mare cu 14% faţă de anul trecut, ceea ce a dus la o creştere a preţurilor cu 6,7%

Din 2018 încoace, preţurile locuinţelor din România şi-au diminuat sensibil ritmul de creştere comparativ cu anii anteriori, în conformitate cu tendinţa generală de stabilizare a rezidenţialului autohton. Cel mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare relevă însă că acest indicator a accelerat în cel de-al treilea trimestru din 2019. Astfel, preţurile solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale din România s-au majorat, în medie, cu 3,2% faţă de trimestrul anterior. Deşi nu unul substanţial, acest avans este sensibil mai mare decât mediile de creştere consemnate în primele două pătrare ale anului – 0,8% şi, respectiv, 0,4%.
Accelerarea ritmului de creştere a preţurilor nu a fost resimţită în mod uniform la nivelul întregii ţări. Datele Analize Imobiliare arată că cea mai importantă contribuţie la avansul general al valorilor de listare au avut-o, în mod specific, apartamentele noi din Bucureşti. Unităţile locative de acest tip sunt, astfel, cu 9,1% mai scumpe decât în perioada similară a anului precedent. Spre comparaţie, ecartul valabil pe segmentul apartamentelor vechi din Capitală este semnificativ mai mic – aici avem de-a face, mai exact, cu un plus de 4% la 12 luni. Avansul mai mult decât dublu consemnat pe piaţa nouă poate fi explicat nu atât prin scumpirea propriu-zisă a unor locuinţe noi deja disponibile pe piaţă, cât, mai ales, prin faptul că stocul rezidenţial nou a fost suplimentat în ultima perioadă prin ansambluri rezidenţiale cu o localizare şi de o calitate mai bună – ceea ce echivalează, desigur, şi cu un nivel de preţ mai ridicat.

Creşteri pe linie faţă de T2 în marile oraşe
Dintre oraşele cu peste 200.000 de locuitori din România, aceleaşi şapte centre regionale au, în momentul de faţă, preţuri medii solicitate de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare. Dintre acestea, toate au consemnat, trimestrul trecut, majorări ale valorilor de listare. Sub influenţa segmentului rezidenţial nou, pe primul loc în clasamentul creşterilor de preţ se situează Bucureştiul, cu un avans trimestrial de 5,5% (până la 1.380 euro pe metru pătrat). Capitala este urmată de Cluj-Napoca (+2,7%, până la 1.610 euro pe metru pătrat util), Constanţa (+2,2%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat), Braşov (1,3%, până la 1.130 de euro pe metru pătrat), Timişoara (+1,1%, până la 1.230 euro pe metru pătrat), Iaşi (+1,1%, până la 1.010 euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Craiova (+0,2%, până la 1.090 de euro pe metru pătrat).
Și raportat la perioada similară a anului precedent evoluţia preţurilor a fost una ascendentă în majoritatea marilor oraşe analizate; excepţie face, de data aceasta, doar Craiova, unde apartamentele s-au ieftinit cu 1,4%. Urmare a evoluţiei de trimestrul trecut, cea mai mare marjă anuală de creştere, respectiv 7,2%, poate fi observată acum în Bucureşti, Capitala fiind urmată de Braşov (+6,7%), Cluj-Napoca (+6,2%), Timişoara (+3,8%), Iaşi (+2,8%) şi Constanţa (+2,6%).

Cererea, oferta şi tranzacţiile
Această evoluţie a preţurilor a avut loc în contextul în care, faţă de perioada similară din 2018, volumul cererii din cele şase mari centre regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro a fost, trimestrul trecut, cu 16% mai mare. Tendinţa de creştere a putut fi observată în toate marile centre regionale analizate: Cluj-Napoca (+32%), Timişoara (+19%), Constanţa (+18%), Iaşi (+16%), Braşov (+14%) şi, respectiv, Bucureşti (+12%).
Pe de altă parte, oferta din cele şase mari centre regionale ale ţării a fost mult mai apropiată de nivelul consemnat în urmă cu un an, în contextul unei creşteri de doar 1,8%. O evoluţie ascendentă la acest capitol a avut loc doar în patru dintre cele şase oraşe supuse analizei, anume Iaşi (+10%), Cluj-Napoca (+6,3%), Timişoara (+2,1%) şi Bucureşti (+0,5%). Pe de altă parte, scăderi ale numărului de proprietăţi disponibile spre vânzare au fost resimţite în Constanţa (-4,6%) şi în Braşov (-1,6%).