Braşovul rezidenţial poate creşte cu ajutorul investiţiilor în industrie şi în outsourcing

Dezvoltarea pieţelor rezidenţiale este dependentă de dezvoltarea generală a unui oraş şi a zonei din jur, incluzând aici investiţiile private, dar şi pe cele publice. Există deja câteva oraşe din provincie „consacrate“ pentru ritmul lor rapid de extindere din punct de vedere rezidenţial.
Investiţiile, indiferent de natura lor, creează cerere de forţă de muncă specializată, ceea ce înseamnă o creştere a migraţiei şi, astfel, cerere mai mare de locuinţe noi. Reţeta a funcţionat deja în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, iar acum este replicată şi în altele.
„Oradea are un potenţial interesant de dezvoltare pe termen mediu, la fel şi Craiova, Piteşti, Ploieşti, Târgu-Mureş sau Bacău“, spune Bogdan Voica, CEO al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.
O dinamică semnificativă este întâlnită şi în Sibiu, oraş care atrage tineri din judeţele învecinate.
În paralel, marile oraşe vor continua să se extindă, cum au făcut-o şi până acum, prin integrarea localităţilor limitrofe în zona metropolitană, cum e cazul Floreşti (lângă Cluj-Napoca), Giroc şi Dumbrăviţa (lângă Timişoara) sau Cisnădie (lângă Sibiu).
Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi reprezintă mari centre universitare, care pun pe piaţă forţă de muncă calificată, tendinţa de migrare a populaţiei spre aceste oraşe reprezentând astfel un factor care a menţinut constantă cererea de locuinţe noi.
„În acelaşi timp, Sibiul a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă pe segmentul in-dus-trial şi automotive şi, ţinând cont şi de ra-ta mică a şomajului (2,4% n. red.), s-a format o cerere pentru locuinţe noi din partea celor care s-au mutat în Sibiu. Constanţa, dincolo de potenţialul ridicat turistic şi investiţional (locuinţe achiziţionate în scopul închirierii), reprezintă şi un centru economic important, în special datorită activităţilor portuare. De ase-menea, Braşovul se prefigurează ca o destinaţie de business pe segmentele industrial şi outsourcing“, mai spune Bogdan Voica.
Fiecare piaţă are aşadar particularităţile ei. Procentul cumpărătorilor din Cluj-Napoca dependenţi de finanţare ban-cară este redus, iar limitările geografice şi dezvoltarea continuă din toate segmentele economice sunt premise ale dezvoltării viitoare. Iaşiul beneficiază şi de expansiunea sectorului de birouri, în tandem cu rezidenţialul, iar Timişoara urmează de mai mulţi ani o traiectorie ascendentă pe toate palierele - şomajul este la cote minime, sectorul IT&C se dezvoltă semnificativ, companiile din automotive îşi continuă activitatea, birourile şi mallurile se extind.
„În acest oraş (Timişoara n. red.), sunt patrucinci proiecte foarte mari, de la 500 la 1.000 de apartamente, şi nu este exclus să vedem noi investiţii. Clujul, pe de altă parte, a devenit un fenomen în sine. Preţurile, atât pe segmentul chiriilor, cât şi pe cel al vânzărilor, sunt la nivelul celor de dinainte de criză şi au devenit cele mai scumpe din ţară, pe fondul creşterii cererii“, explică Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro.
Preţurile apartamentelor diferă foarte mult însă, în funcţie de zone din oraş şi de perioada finalizării imobilelor.
Spre exemplu, locuinţele finalizate în perioada interbelică în centrul Braşovului sau în Cluj-Napoca se pot tranzacţiona la preţuri chiar mai ridicate comparativ cu cele noi. În medie însă, locuinţele din Cluj-Napoca au o valoare medie de tranzacţionare situată în jurul a 1.400 de euro pe metru pătrat, cele din Timişoara se situează la aproximativ 1.100 de euro pe metru pătrat, iar cele din Braşov la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat.
Piaţa rezidenţială continuă oricum să se dezvolte şi anul acesta, după ce, potrivit consultanţilor, anul trecut au fost finalizate peste 20.000 de locuinţe în cele mai importante pieţe rezidenţiale regionale, exceptând deci Bucureştiul, în creştere faţă de 2016.
„Anul trecut au fost anunţate mai multe proiecte, însă ele vor începe să fie livrate începând cu acest an, pentru ca abia în 2019 să vedem mai multe locuinţe livrate. La nivelul oraşelor secundare, vorbim despre câteva zeci de proiecte rezidenţiale cu minimum 30 de unităţi aflate în diferite stadii de construcţie“, mai spune Daniel Crainic, de la Imobiliare.ro