Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6625 RON

1 GBP = 5.8158 RON

1 XAU = 356.8680 RON

1 AED = 1.2695 RON

1 AUD = 3.0043 RON

1 BGN = 2.5443 RON

1 BRL = 0.8909 RON

1 CAD = 3.3895 RON

1 CHF = 5.1291 RON

1 CNY = 0.6441 RON

1 CZK = 0.1968 RON

1 DKK = 0.6670 RON

1 EGP = 0.0960 RON

1 HUF = 1.2637 RON

1 INR = 0.0558 RON

1 JPY = 3.0201 RON

1 KRW = 0.3392 RON

1 MDL = 0.2616 RON

1 MXN = 0.2750 RON

1 NOK = 0.4235 RON

1 NZD = 2.7635 RON

1 PLN = 1.1489 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0495 RON

1 SEK = 0.4281 RON

1 TRY = 0.1436 RON

1 UAH = 0.1177 RON

1 XDR = 6.1402 RON

1 ZAR = 0.2449 RON

Editia 8166 - 19 apr 14:36

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 10 august 2017

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

În timp ce numărul de kilometri de autostradă creşte în ritm de melc, numărul kilometrilor de drumuri de pământ scade în fiecare an la fel de lent. România are în prezent peste 10.000 de kilometri de drumuri de pământ, cu doar 2.000 de kilometri mai puţin faţă de anul 2000, după cum scrie Profit.ro.
În România existau anul trecut 15 kilometri de drumuri naţionale, 1.933 kilometri de drumuri judeţene şi 8.476 kilometri de drumuri comunale din pământ.
Judeţele cu cea mai mare reţea de drumuri de pământ sunt Alba, Bihor şi Hunedoara, fiecare dintre acestea cu peste 600 de kilometri de drumuri de pământ. La polul opus, Brăila are doar 10 kilometri de astfel de drumuri.
În timp ce în aproximativ trei sferturi din judeţele ţării kilometrii de drumuri de pământ se află în uşoară scădere, în 11 judeţe lungimea drumurilor de pământ a crescut anul trecut, printre acestea figurând şi Braşovul. Astfel, Braşovul avea în anul 2000 134 de km de drum de pământ, iar acum are 148 de km. Alte judeţe unde numărul uliţelor s-a înmulţit sunt Alba, Bihor, Harghita, Tulcea, Galaţi, Olt, Gorj, Mureş, Neamţ şi Mehedinţi.

Creşterea numărului de kilometri de drumuri de pământ poate fi explicată şi printr-o dezvoltare imobiliară care nu ţine pasul cu infrastructura, prin apariţia de noi străzi care îşi aşteaptă rândul la asfaltare. Cel puţin în cazul Braşovului, cel mai bun exemplu e zona Tractorul VI-VII, unde, de ani buni, locuitorii cer Primăriei asfaltarea uliţelor din zonă. Multe tronsoane de străzi sunt însă aici proprietate privată, acesta fiind iarăşi un motiv pentru care autoritatea publică nu poate interveni.

 

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie