Curs BNR

1 EUR = 4.9417 RON

1 USD = 4.6288 RON

1 GBP = 5.7906 RON

1 XAU = 276.5001 RON

1 AED = 1.2602 RON

1 AUD = 3.2782 RON

1 BGN = 2.5266 RON

1 BRL = 0.9604 RON

1 CAD = 3.6059 RON

1 CHF = 4.8055 RON

1 CNY = 0.6935 RON

1 CZK = 0.2007 RON

1 DKK = 0.6642 RON

1 EGP = 0.2490 RON

1 HUF = 1.2797 RON

1 INR = 0.0597 RON

1 JPY = 3.6419 RON

1 KRW = 0.3658 RON

1 MDL = 0.2413 RON

1 MXN = 0.2331 RON

1 NOK = 0.4819 RON

1 NZD = 2.9947 RON

1 PLN = 1.0742 RON

1 RSD = 0.0420 RON

1 RUB = 0.0809 RON

1 SEK = 0.4693 RON

1 TRY = 0.2836 RON

1 UAH = 0.1569 RON

1 XDR = 6.2440 RON

1 ZAR = 0.2970 RON

Editia 7704 - 26 mai 21:35

Braşovul, printre judeţele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 31 mai 2018

Peste 15.000 de braşoveni au plecat definitiv în alte ţări

Braşovul, printre judeţele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016

Judeţele Timiş, Cluj, Argeş, Braşov şi chiar municipiul Bucureşti se află printre zonele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Potrivit statisticienilor, peste 2,5% dintre locuitorii municipiului Braşov au emigrat în 2016, adică peste 15.000 de oameni.
„Situaţia este foarte interesantă şi cred că este posibil să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care emigrează din aceste judeţe. Acest lucru este confirmat şi de faptul că există o creştere foarte mare a ponderii emigranţilor români care aleg Marea Britanie ca destinaţie. În mod tradiţional, Marea Britanie a atras emigranţi români care lucrează cu precădere în zona IT, în sectorul medical, dar şi în industriile creative, au plecat inclusiv arhitecţi, designeri sau oameni care lucrează în industria entertainmentului”, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Statisticile arată că, în perioada 2007 – 2008, aproximativ 80% dintre românii care plecau la muncă în străinătate alegeau ca destinaţie Italia sau Spania. În prezent, principala atracţie este Marea Britanie, având în vedere că în 2016, din totalul celor peste 207.000 de emigranţi români, cei mai mulţi (27%) au ales Marea Britanie, în timp ce în Italia au plecat 20%, în Germania 14%, iar în Spania doar 13%.
Datele INS privind distribuţia emigranţilor pe judeţe din 2016 arată că în 13 judeţe şi în municipiul Bucureşti au fost înregistrate cele mai mari ponderi ale emigranţilor, fiecare dintre acestea având câte peste 2,5% din totalul celor peste 207.000 de emigranţi din acel an, adică au pierdut fiecare peste 5.200 de locuitori. Surprinzător este că, dincolo de judeţele care au avut mulţi emigranţi în mod tradiţional - cum sunt Bacău sau Suceava - harta ponderii emigranţilor pe judeţe arată că în continuare există mulţi români care pleacă din Timiş, Cluj sau Braşov, acolo unde şomajul este aproape inexistent, iar companiile se plâng de un deficit acut de forţă de muncă. „Este posibil ca în aceste judeţe să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care să plece şi ca angajaţi delegaţi în alte ţări din companiile din România. În plus, aceste judeţe au oraşe care sunt centre universitare puternice, iar o mare parte a emigranţilor sunt şi studenţii din programele Erasmus sau cei cu burse doctorale sau post-doctorale. Se confirmă de aici ipoteza deplasării unei forţe de muncă înalt calificate, spre deosebire de profilul emigranţilor din anii trecuţi care mergeau în Italia şi în Spania”, a mai spus Monica Roman.
În ceea ce priveşte judeţele cu o pondere scăzută a emigranţilor în 2016 (sub 1,5% din totalul celor 207.000 de emigranţi), Statistica arată că cei mai puţini români au plecat din judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa şi Tulcea.
În ultimele două decenii, între 2,5 şi 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare redus. Doar anul trecut România a pierdut încă 140.000 de locuitori, jumătate din fluxul migraţiei şi jumătate din sporul natural negativ (numărul deceselor este mai mare decât numărul naşterilor). În acest ritm, în următorii 4 - 5 ani populaţia României va scădea sub 19 milioane de persoane, potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică.

+2 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotional