Braşovul „post-Covid”, dat la proiectat până în 2023

Primăria Braşov a lansat vineri prima etapă de consultare publică pentru actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Braşov, document ce urmează să fie gata în anul 2023.
Printre altele, reprezentanţii municipalităţii braşovene au menţionat că în elaborarea noilor reguli de urbanism se va ţine cont şi de lecţia învăţată în timpul pandemiei de coronavirus.
Planul Urbanistic al Municipiului Braşov este realizat de Asocierea dintre Synergetics Coroporations SRL (lider) şi Quattro Design SRL, ambele din Bucureşti, valoarea  contractului de  servicii fiind  4.046.000 de lei cu tot cu TVA.       
Această etapă a elaborării Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului a fost prezentată vineri, într-o conferinţă de presă, de viceprimarul Braşovului Flavia Boghiu şi de reprezentantul firmei Synergetics Corporations, Adrian Ilie.
Conform viceprimarului Braşovului, scopul acestei prime consultări este de a vedea cum văd specialiştii şi cetăţenii dezvoltarea oraşului. „Vrem să vedem cum percep aceştia oraşul, ce nevoi au vis-a-vis de felul în care trebuie să se dezvolte acesta şi care sunt elementele cele mai importante pentru aceste categorii. Este foarte important ca felul în care se va dezvolta Braşovul să fie fundamentat atât pe voinţa cetăţeanului şi a categoriilor importante, cât şi pe studii. Nu este vorba de a impune o voinţă a cuiva care în momentul de faţă conduce urbea, ci este vorba de a fundamenta pe principiile corecte acest plan urbanistic”, a declarat viceprimarul Braşovului.
La rândul său, reprezentantul consultantului a spus că etapa de consultare se face segmentat: „Ne adresăm fiecărui grup ţintă, cel mai important fiind cetăţenii, apoi profesioniştii din domeniul urbanismului, arhitecturii şi ingineriilor conexe dezvoltării unui oraş. Vorbim în primul rând de ingineria de utilităţi, de trafic de mobilitate şi aşa mai departe, şi de resursele private care participă la dezvoltarea oraşului, adică investitorii - care sunt esenţiali peste tot în lume, dar cărora autoritatea publică trebuie să le ofere posibilitatea unei coordonări legitime şi a ajustării intereselor atunci când este cazul. Ca metodă de lucru vom face focus grupuri, avem chestionare disponibile online, un site dedicat, mijloace de comunicare dedicate promovării acestui proiect. În urma completării şi analizării chestionarelor, înseamnă că am primit feed-back-ul de la categoriile menţionate şi suntem capabili să transpunem în reglementări atât nevoile, cât şi dorinţa lor de predictibilitate asupra dezvoltării ulterioare”.

Chestionarele pot fi completate până în 26 aprilie
Conform reprezentanţilor Primăriei Braşov, în momentul de faţă, actualizarea PUG-ului se află în etapa de elaborare a Studiilor de fundamentare, în cadrul căreia sunt realizate o serie de analize, printre care şi analiza socio-demografică şi economică. Aceasta etapă cuprinde identificarea problemelor cu care se confruntă Municipiul Braşov.
În această etapă, consultarea publică se realizează prin intermediul unor chestionare online (câte un chestionar specific pentru fiecare dintre cele 3 categorii de public: cetăţeni, profesionişti, investitori), dar şi prin intermediul unor focus-grupuri şi al unor webinarii care vor fi organizate pentru profesionişti şi investitori.
Cetăţenii pot completa chestionarul pe site-ul Primăriei Braşov până în 26 aprilie. De asemenea, în perioada 19 martie – 15 aprilie este planificată consultarea profesioniştilor din domeniul planificării urbane  prin intermediul unor focus-group-uri. În perioada 3 – 31 mai. De asemenea, aceştia pot completa pe site-ul Primăriei Braşov un chestionar.
În perioada 15 martie – 19 aprilie va fi organizat un focus-group pentru investitori, la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai companiilor din turism, construcţii, industrie, servicii şi comerţ, iar între 3 şi 31 mai se va desfăşura un webinar pentru aceştia. Totodată, aceştia pot completa un chestionat pe site-ul Primăriei Braşov.
Pe de altă parte, reprezentantul consultantului a declarat că etapa de consultare publică se va desfăşura şi „offline”, astfel încât să fie obţinute date relevante de la toate categoriile de locuitori.

Principala problemă a Braşovului: planuri urbanistice făcute doar pentru profit
În timpul conferinţei de presă, viceprimarul Braşovului a declarat în ultimii ani, în Braşov, reglementările urbanistice au fost făcute „doar pentru profit şi fără a lua în calcul nevoile oamenilor”, acesta fiind şi unul dintre punctele nevralgice ale oraşului. „Acum, vorbim de o schimbare de paradigmă. Dacă acum 10-12 ani, în plin boom imobiliar, densificarea era obiectivul autorităţilor locale, acum trecem într-o paradigmă în care înţelegem că oraşul şi felul în care se dezvoltă nu mai ţine doar de «să avem unde să dormim», «să avem blocuri mari» şi «locuri unde să ne lăsăm maşinile», ci ţine şi de experienţa noastră cu oraşul, cu cartierul în care locuim, de felul în care ne sunt la îndemână funcţiunile oraşului, de felul în care ne dorim să ne creştem copiii în acest oraş. Este important cum alegem să dezvoltăm oraşul de acum încolo”, a precizat viceprimarul Boghiu.
 
Cum vor arăta zonele după pandemie
Viceprimarul Braşovului a declarat că în elaborarea noilor reguli de urbanism se va ţine cont de „era post-Covid” şi de „schimbările climatice”. „Acestea reprezintă puncte de cotitură în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului”, a promis viceprimarul.
În ceea ce priveşte Braşovul post-Covid, ea a menţionat că „ceea ce ne-a lipsit şi ne lipseşte în continuare este socializarea şi apropierea. Oraşul post-Covid şi Braşovul, aşa cum îl vedem în viitor va duce viaţă în cartiere, va încerca să creeze acele spaţii în care micro-comunităţile şi cartierele să poată socializa, să poată avea activităţi şi să se poată bucura de cartier, mai mult decât pentru funcţiunea de dormitor”, a explicat Boghiu.

Cum arată cartierul secolului XXII: „Densificarea nu înseamnă un oraş prietenos”
Reprezentantul consultantului a prezentat şi o viziune de dezvoltare a oraşului. „Un cartier al secolului XXII nu e cu necesitate unul nou. Nouă ne plac proiectele de regenerare urbană. Oraşul are capacitatea de a se regenera. În prevederile noului PUG vom defini zonele disponibile pentru regenerare urbană şi vom face propuneri concrete. În ceea ce priveşte cartierele noi, este important ca ele să fie funcţionale din punct de vedere al accesibilităţii şi mobilităţii. Este important să se înţeleagă că densificarea patrimoniului construit nu înseamnă un oraş prietenos”, a declarat Ilie.
Acesta mai spus că importantă va fi şi calitatea avizării în arhitectură, ceea ce înseamnă că nu se vor mai construi imobile inestetice. „Vorbim şi de dotările urbane, care au fost date uitării în ultima vreme peste tot în România: şcoli, grădiniţe, creşe, parcuri, locuri de joacă sau spaţii publice de calitate”, a mai spus reprezentantul consultantului.
În ceea ce priveşte mobilitatea, Adrian Ilie susţine că aceasta se poate îmbunătăţi dacă noul Plan Urbanistic General va impune un set de condiţionări în ceea ce priveşte dezvoltarea. „Aceste condiţionări sunt importante la eliberarea unor autorizaţii de construire. Trebuie anticipat impactul pe care noile clădiri îl au într-un model de transport local. În mod normal, ar fi nevoie de un studiu diferit, de mobilitate şi accesibilitate. Trebuie tratată zona metropolitană, pentru că organizarea teritorial administrativă nu mai are legătură cu modul în care organizat zonele metropolitane şi nu a existat niciodată o corelare între primăriile localităţilor limitrofe şi cele ale municipiilor. Efectele se văd acum, din punct de vedere al tranzitării, al calităţii locuirii şi al înţelegerii fenomenului de urbanizare. Este afectat, acum, nu numai transportul, ci şi dezvoltarea reţelelor de utilităţi sau distribuirea spaţială a dotărilor urbane”, a continuat Ilie.

Viitorul Șcheiului?
În timpul conferinţei de presă, Flavia Boghiu a fost întrebată cum vede dezvoltarea zonei Șchei-Poiana Braşov. „În primul rând, avem acum în procedura de recepţie un studiu de trafic care ne va arăta cât poate să suporte zona respectivă din punct de vedere al încărcării auto. În al doilea rând, avem reglementări urbanistice în vigoare. Toate autorizaţiile eliberate cât timp reglementările urbanistice sunt în vigoare trebuie să îşi urmeze cursul legal. Mai departe, legat de densificarea zonei respective, nu suntem adepţii transformării zonelor cu potenţial de mediu în densificări şi dezvoltări. Nu dorim să blocăm dezvoltarea, dar credem că există zone unde putem face asta fără a afecta cadrul natural”, a spus Boghiu.

Digitalizarea, o noutate a PUG-ului
Elementul de noutate absolută a proiectului de actualizare al PUG-ului îl constituie faptul că forma actualizată a PUG Braşov va fi una complet digitalizată, în format geospaţial (GIS – Sistem Informaţional Geografic) şi va permite culegerea, gestionarea şi analizarea datelor din hartă, în timp real, atât pentru cetăţeni, investitori, profesionişti, cât şi pentru personalul din Primărie.
„Compania noastră pune accentul pe partea de digitalizare pentru că, pe de o parte, oferă posibilitatea gestionării oraşului în timp real din toate punctele de vedere, iar pe de altă parte pentru că înseamnă o viaţă mai uşoară pentru funcţionar - care la emiterea oricărui document are nevoie să acceseze date şi să caute într-o arhivă, să îi fie totul la îndemână, şi, mai mult decât atât, vorbim despre digitalizarea tuturor fluxurilor de lucru pentru fiecare departament din primărie”, a explicat Adrian Ilie.