Braşovul, pe locul patru în topul speranţei de viaţă

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015. Zonele cu cea mai mare longevitate sunt municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, fiecare cu 73 de ani.
Speranţa de viaţă la naştere este un in-di-cator care arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi în condiţiile mortalităţii pe vârste dintr-o pe-rioa-dă de referinţă. În funcţie de nivelul du-ratei medii de viaţă se poate stabili şi starea de sănătate a populaţiei unei ţări. „Dacă e o populaţie mai educată, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii trăiesc mai mult pentru că ştiu să se ferească de boli, au ac--ces la servicii de sănătate şi au o ali-men-taţie mai bună. În zonele mai dezvoltate va fi o speranţă medie de viaţă mai mare”, a ex-pli-cat sociologul Marian Preda, profesor la Fa-cul--tatea de Sociologie a Universităţii din Bu-cureşti.

În zona Carpaţilor se trăieşte mai mult
Acesta mai spune că în judeţele unde există o pondere mai mare a satelor regăsim o speranţă de viaţă mai mică decât în zonele în care predomină ponderea localităţilor urbane pentru că în mediul rural „sunt persoane îmbătrânite care au un risc de deces mai mare şi  sunt zone sărace, cu mai puţină educaţie”.
De asemenea, nivelul de dezvoltare a judeţelor determină durata de viaţă medie pentru fiecare regiune în parte.
„În Muntenia avem o speranţă de viaţă mai bună în judeţele dinspre deal şi munte - Bucureştiul face excepţie - şi mai scăzute în cele de câmpie. La fel în zona Carpaţilor, speranţa medie de viaţă e în general mai bună, dar asta ţine şi de nivelul de dezvoltare şi de oraşe şi de nivelul de educaţie şi, probabil, de nişte factori precum calitatea aerului”, afirmă Marian Preda.

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii
În ceea ce priveşte dinamica duratei de viaţă, cea mai mare creştere a longevităţii a fost înregistrată în judeţul Constanţa, respectiv de 11,6 ani din 1990 până în 2015. Locuitorii din Bucureşti trăiesc cu 10,5 ani mai mult faţă de 1990. La polul opus, populaţia din Vaslui a înregistrat cea mai slabă evoluţie a speranţei de viaţă de după 1990, durata medie de viaţă în acest judeţ crescând cu 5,8 ani, urmat de Brăila cu 5,9 ani şi Buzău cu 6 ani.
La nivelul Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria. Ultimele locuri le-au revenit Letoniei şi Lituaniei, cu 74 de ani. În topul celor mai longevive state europene se plasează Spania şi Italia, cu o speranţă de viaţă de 83 de ani.
În medie, în România, speranţa medie de viaţă în cazul femeilor a fost de 78,9 ani în 2015, pe când în cazul bărbaţilor a fost de 72,6 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.