Brașovul - oraș antic, nu medieval

Importante descoperiri arheologice prezentate în premieră sâmbătă, în cadrul seminarului „Redescoperă Dacia”, dublate de cercetări recunoscute la nivel mondial, evidențiază faptul că orașul de la poalele Tâmpei a fost cu mult mai mult decât o cetate medievală, fiind chiar un centru cultural de seamă al lumii dacice. Seminarul a fost organizat cu sprijinul președintelului Fundației „Dacia”, Liviu Pandele (foto), sub forma unei întâlniri cu redacția revistei „Lumea Misterelor”, având ca principală temă dezvăluirea civilizației dacice cum nu există în manualele de istorie. Codex Rohonczi Cel mai de seamă invitat al evenimentului a fost cercetătorul în arheologie și lingvistică Viorica Enăchiuc. Cercetătoarea a adus cu ea Codexul Rohonczi, o carte scrisă în limba vechilor daci, pe care a descifrat-o în 17 ani de cercetare. Povestea cărții este foarte interesantă și aduce dovezi de netăgăduit asupra continuității neamului dacic pe teritoriul țării noastre. Cartea a aparținut unui groh ungur care a predat-o în 1838, înainte de moartea sa, laboratoarelor de la Rohonczi a Universității Maghiare. Scris într-un alfabet ciudat, documentul a rămas un mister timp de peste un secol. „Cercetătorii de la mai toate universitățile europene au încercat să descifreze Codexul, încă din 1838 și până în 1970, însă nu au ajuns la niciun rezultat. Eu atunci aveam deja anumite rezultate în studiul scrierilor vechi din epoca bronzului a dacilor. Mi-a luat 17 ani să descifrez această carte, iar în 2006 traducerea a fost omologată pe plan mondial”, a declarat cercetătorul în arheologie și lingvistică, Viorica Enăchiuc. Codexul a intrat în patrimoniul UNESCO și a fost recunoscut de foarte multe instituții academice de cercetare din Europa, Statele Unite și chiar Orientul Mijlociu. Dacia - de la Tisa până la Nistru „Acest codex este o arhivă documentară care demonstrează că pentru anii 1064 – 1001, exista statul unitar Dacia. Teritoriul ei se afla de la Tisa până la Nistru, de la Dunăre până la porțile Galiției. Acest stat era suveran, independent, iar conducătorul său se numea Vlad. Până în prezent vorbeam de statele românești din Evul Mediu începând cu 1330, iar în tratatele istoriei române se vorbește de lipsa unui stat organizat. Codexul arată contrariul, că era independent pe un teritoriu larg. În aceste momente poporul român se confrunta cu ultimele migrații ale popoarelor nomade - ungurii, pecenegii, uzii, humanii. Acest stat a stat în fața invadatorilor, alături de Vlad fiind la conducere și mitropolitul care organiza educația tinerilor și avea propria sa armată, formată din călugări ce purtau mantii albe. Ei se numeau Șoimii Albi”, ne spune Viorica Enăchiuc, o parte din conținutul cărții. Această carte este extrem de importantă, ea demontând teoria conform căreia popoarele migratoare au ajuns înaintea românilor în Transilvania, ba chiar și faptul că Dacia a continuat să existe ca stat unitar chiar și după cucerirea romanică. În ea sunt prezente discursuri militare, acte diplomatice ale statului dac, dar și descrieri ale tacticilor militare și ale organizării bisericii. Tezaurul de la Bunloc Imediat după prezentarea Codexului, președintele Fundației „Dacia”, Liviu Pandele a făcut publică o colecție de monezi dacice descoperite la Bunloc. „Descoperirile arheologice de la Bunloc, Săcele, de la Pietrele lui Solomon și de pe Tâmpa confirmă faptul că Brașovul nu este un oraș medieval, ci este un oraș antic. Acestea sunt primele dovezi pe care le-am prezentat despre existența acestui concept al Brașovului antic și vor urma multe alte descoperiri și multe documente și dosare pe care noi le-am adus din Occident. Săpăturile au fost efectuate în campania 2005 –2007, la inițiativa lui Ovidiu Totoianu. Ele vor continua”, a declarat Liviu Pandele. Practic, descoperirea lasă în urmă vechile izvoare arheologice care atestă ridicarea Brașovului în jurul anului 1200. Tâmpa – adevăratul Olimp? Pandele continuă spunând că „pentru daci, Brașovul era o citadelă – principalul centru de astrologie și astronomie al lumii dace. Aceste dovezi, cuprinse inclusiv în Codex Rohonczi, confirmă științific că Brașovul avea și dezvolta o școală a astrologiei. Principalul vector de la acea vreme era populația Scheiului, care se pare că este mult mai veche decât știm noi la ora actuală. În plus, există zidurile arheologice din citadelă, pe care le dezgropăm acum. În filosofia greacă există un filosof Ephorus, care spune că elenii de la acești sălbateci din arcul de curbură al Carpaților au luat toate datinile, tradițiile și obiceiurile Olimpului. Mergând pe aceste afirmații, confirmă faptul că multe dintre Legendele Olimpului s-au scris aici- între Bucegi, Bunloc, Pietrele lui Solomon și Postăvarului. Se pare că adevăratul Olimp este aici!”. Descoperirile – un brand al Brașovului Multe dintre aceste descoperiri sunt puternic contestate de către istorici, însă dacologii spun că o atitudine mai matură ar însemna transformarea lor într-un brand. „Aceste dovezi științifice au fost validate științific de către UNESCO. Din punctul nostru de vedere, un forum european de istorie este mult mai important ca orice autoritate din țară. Aceste lucruri sunt mai puțin cunoscute pentru că nu sunt uzuale – la fel ca un scandal, o crimă sau un eveniment monden. Istoria este mult mai greu digerabilă pentru unii. Aceste descoperiri sunt relativ noi și au avut loc după intrarea în Uniunea Europeană. Este greu chiar și pentru cercetători să cuprindă noile descoperiri. Dar acesta este numai începutul și în viitor sperăm ca ele să fie cuprinse în manualele de istorie. Din aceste descoperiri dorim ca autoritățile publice locale să dezvolte un brand, pentru ca turiștii care vin în Brașov să aibă ce vedea și să fie o destinație țintă pentru turismul din lumea întreagă”, a apreciat Liviu Pandele. „Noi, dacii. Războaie uitate” După aceste prezentări, organizatorii au pregătit spre vizionare brașovenilor un film. Pelicula, realizată de către Institutul Național de Dacologie și Fundația „Dacia”, prezenta o istorie a dacilor mai puțin cunoscută, nu numai perioada războaielor cu romanii, supralicitate de manualele de istorie. Astfel, filmul „Noi, dacii. Războaie uitate” pornea cu obârșia populației dace, care se trăgea din triburile trace. Au fost apoi prezentate războaiele duse de aceștia pentru apărarea teritoriului încă de la momentul 529 î.H., când regele persan Cyrus cel Mare a atacat-o pe regina masageților, Tomyris, ca urmare a refuzului ei de a se căsători cu el, însă a fost învins. Culmea este că despre acest episod nu se povestește nimic în manualele de istorie ale românilor, ci în galeriile de artă ale Florenței (Galeria Ufizzi), Bostonului sau Parisului (Muzeul Luvru), moment imortalizat de artiști ca Rubens sau Van Gogh. Învinși au fost și următorii regi persani care au ajuns pe acest teritoriu în scopuri nu tocmai pașnice: Darius și Xerxes, menționați de Eminescu, dar nu și de manualele de istorie. Filmul mai vorbea și despre campania lui Alexandru Macedon în Dobrogea. Nu l-a uitat nici pe Dromichetes, care l-a învins pe Lysimah, generalul lui Alexandru Macedon, aproximativ în 306 î. H. Abia după toate aceste evocări, filmul a ajuns și la momentul Burebista, ceva mai cunoscut în manualele de istorie, apoi la războaiele duse de Decebal pentru apărarea regatului dac. După cucerirea de către romani doar a unei părți din regatul dac, în 298 d. H. Regalion a încercat o restaurare a regatului dac, iar meritul lui mai este acela de a fi bătut moneda de argint ce-i poartă numele: regalionul. Războaie pierdute, războaie nemenționate, eroi pierduți sau uitați au fost amintiți abia acum pentru publicul larg.