Braşovul, Oradea sau Sibiul vor creşte mai repede din punct de vedere imobiliar decât Bucureştiul

Bucureştiul are 2,7 milioane de metri pătraţi de birouri moderne, iar diferenţa se restrânge între Bucureşti şi marile oraşe din ţară, care din punctul de vedere al suprafeţei totale de birouri moderne deţin 1 milion de metri pătraţi, a spus la Mihnea Şerbănescu, general manager Cushman & Wakefield.
„Pentru companiile care au nevoie de mână de lucru calificată şi educată, aceste oraşe sunt o soluţie foarte bună – avem centre universitare, oameni bine pregătiţi, decenţi în pretenţiile lor. Aceştia găsesc în aceste oraşe un mod de viaţă mult mai plăcut: spun că traficul nu este la fel de aglomerat ca în Bucureşti şi aşa mai departe. Creşterea mai accentuată a oraşelor regionale vine şi din faptul că acolo companiile găsesc o resursă mai bună”.
În momentul de faţă angajaţii dictează mult din regulile jocului. Forţa de muncă calificată este din ce în ce mai greu de găsit. Piaţa de birouri se mulează nu în jurul companiilor care le ocupă, ci în jurul oamenilor din acele companii, iar de aici decurg câteva tendinţe: oraşele regionale Cluj Timişoara, Iaşi, dar vin din urmă puternic Braşov, Constanţa, Oradea, Sibiu, care vor creşte mult mai repede decât Bucureştiul. Piaţa din Bucureşti poate suporta dezvoltările accentuate din zona de construcţii din ultimul timp: „Deşi pare că există un orizont de ofertă excesiv, până la urmă oferta se mulează cererii. Noi avem absorbţie de 200.000 de metri pătraţi anual. Companiilor nu le place la Bucureşti infrastructura. Aici trebuie întrebat factorul politic care întârzie ce are de livrat pieţei. Din păcate la noi întâi se dezvoltă pe căi de piaţă o zonă, şi abia apoi infrastructura vine uşor, uşor să acopere nişte goluri, dar nu este niciodată la zi”.
Gradul de neocupare al clădirilor de birouri din Bucureşti este de sub 10%.
„Legat de birouri mai există o tendinţă, care a erupt. Acum câţiva ani vorbeam foarte puţin de HUB-uri sau spaţii de co-working, acum efectiv această nouă tendinţă a explodat în piaţă, aceasta fiind o nouă tendinţă de ocupare a spaţiului mult mai adaptată nevoilor”.
Toţi jucătorii de pe piaţă acţionează într-o manieră diferită faţă de acum 10 ani: „Băncile, de exemplu. A existat o dinamică a creditului ipotecar semnificativă. Astăzi avem un sold al creditelor ipotecare de trei ori mai mare faţă de acum 10 ani. Programul Prima Casă a contribuit enorm. Băncile când văd că lumea ia credite mai uşor, fac nişte ajustări”.
Ca tendinţă de ultimă oră, în lumea creditului imobiliar anumite bănci cresc avansul, iar acestea au tendinţa de a tria clienţii în funcţie de nivelul acestora de informare asupra creditării.
„Programele lor (ale băncilor – n.red.) de scoring fac diferenţe între clienţii educaţi care înţeleg impactul creditului şi toate implicaţiile. Aceşti clienţi mai educaţi şi mai informaţi au acces mai uşor sau la sume mai mari de bani, ca să nu se mai repete experienţa din trecut în care clienţii care semnau fără să ştie ce, se trezeau cu tragedii personale”.