Braşovul, oficial în cursa pentru 2021

Braşovul şi-a lansat ieri oficial candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Autorităţile au vrut ca înainte de a se înscrie oficial în această competiţie să pună la punct câteva elemente importante, atât în ceea ce priveşte organizarea, cât şi din punct de vedere instituţional şi juridic. În vederea depunerii dosarului final de candidatură, reprezentanţii mediului cultural au propus şase concepte de proiect, care vor fi supuse dezbaterii publice, dar şi votate online începând de astăzi pe site-ul www.brasov2021.ro. Primarul Braşovului, George Scripcaru, a subliniat faptul că Braşovul este un oraş activ din punct de vedere industrial, comercial şi turistic, iar pentru a avea o şansă reală la titlul de Capitală Culturală Europeană trebuie să devină şi activ din punct de vedere cultural. „Avem câteva lucruri care ne avantajează şi pe baza cărora vom construi acest concept de candidatură. Ne propunem ca prin acest proiect să dezvoltăm o infrastructură culturală, pornind de la punerea în valoare şi protejarea a ceea ce avem şi continuând cu formarea resursei umane în domeniul culturii, dar şi recuperarea unor spaţii cu valoare culturală şi istorică pe care se le includem în circuitul public. Conceptul de Capitală Culturală Europeană reuneşte oamenii, cultura şi oraşul, iar fără aceste trei elemente proiectul nu poate exista. Îmi doresc ca această candidatură să insufle un sentiment de mândrie şi de apartenenţă la comunitate pentru că obţinerea unui astfel de titlu este o şansă unică”, a precizat George Scripcaru.

 

Întreaga zonă metropolitană, inclusă în proiect

În proiectul Braşov Capitală Europeană a Culturii, pe lângă municipiul Braşov, au fost incluse şi celelalte localităţi din zona metropolitană.  „Un atu al Braşovului este faptul că noi avem o strategie care să includă în conceptul de capitală europeană întreaga zonă metropolitană Braşov, nu doar municipiul, iar acesta cred că ar putea fi un argument care să sprijine candidatura noastră”, a subliniat primarul Braşovului. Candidatura Braşovului este sprijinită şi de autorităţile judeţene, care au încurajat organizarea de evenimente culturale prin cofinanţarea unor proiecte. „Consiliul Judeţean s-a implicat în promovarea şi susţinerea culturii. Anul acest la capitolul cultură şi culte am prevăzut 20 de milioane de lei. Încercăm să sprijinim pe toate căile eforturile Braşovului de a deveni Capitală Culturală Europeană, aşa cum ne-am implicat în refacerea cetăţilor Râşnov, Făgăraş, Rupea şi Feldioara”, a explicat vicepreşedintele CJ Braşov, Mihail Veştea.

 

Strategie culturală până în 2030

Viceprimarul Adina Durbacă a precizat că în şedinţa de Consiliu Local de luna trecută a fost adoptată strategia culturală a Braşovului până în 2030. „După declararea oficială a candidaturii , municipiul şi zona metropolitană vor fi monitorizate dacă îşi vor respecta paşii pe care şi i-au propus. Vom organiza astfel consultări publice cu privire la potenţialul cultural şi creativ al Braşovului, pentru a identifica punctele tari şi punctele slabe, iar la final, vom organiza şi o sesiune de informare cu privire la rezultatul acestor dezbateri publice şi stabilirea conceptului final de candidatură. În paralel cu aceste întâlniri de natură administrativă, vom desfăşura şi evenimente conexe care vor consta în diverse manifestări culturale prin care vom demonstra disponibilitatea, angajamentul, potenţialul şi gradul de disponibilitate al oraşului pentru candidatură. Invit toţi artiştii şi personalităţile din sfera culturii să înainteze propuneri pentru dezvoltarea unui calendar unic Braşov Capitală Culturală Europeană 2021”, a  menţionat viceprimarul Braşovului. 

 

Pe cine mizăm

Braşovul mizează pe câteva evenimente de tradiţie cum ar fi parade junilor, turnirul cetăţilor (festivalurile medievale care includ şi Branul şi Râşnovul), dar şi festivalul Et November şi Festivalul de Dramaturgie Contemporană, două evenimente culturale de amploare. 

Agenda culturală a Braşovului e însă una mult mai amplă, având în vedere că în ultima perioadă, aproape fără excepţie, toate instituţiile de cultură şi educaţie s-au alăturat Primăriei în acest demers, de a recunoaşte Braşovul drept Capitală Culturală a Europei în 2021. Spre exemplu, în proiect s-a implicat şi Universitatea Transilvania prin facultăţile de Litere şi Muzică. „În acest an am inaugurat stagiunea de concerte a Universităţii, astfel încât măcar o dată pe lună să oferim comunităţii un concert gratuit. Planul nostru este ca, în doi - trei ani, parterul Rectoratului să fie un loc unde comunitatea să interacţioneze. Indiferent de rezultat, că va fi pozitiv sau negativ, Braşovul va avea de câştigat din punct de vedere”, a punctat rectorul Universităţii Transilvania, prof. dr. Ioan Vasile Abrudan. 

 

Cu cine concurăm

Alături de Braşov, în cursă mai sunt interesate să intre oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti. 

Data limită de depunere a dosarului de candidatură pentru acest titlu este 10 octombrie 2015. După expirarea acestui termen, vor avea loc două întâlniri ale juriului: de preselecţie şi de selecţie, iar selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016. După stabilirea unei liste restrânse a oraşelor, juriul european va efectua vizite la faţa locului, iar desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la sfârşitul anului 2016.

 

 

CELE 6 CONCEPTE DE CANDIDATURA

 

1. „Multiculturalismul oraşului celor 10 nume”

Primul concept de candidatură face referire la „multiculturalismul oraşului celor zece nume. „Vrem să valorificăm şi moştenirea lăsată Braşovului de numele Stalin pe care l-a purtat o vreme. Vom fi primii care vom exploata şi această denumire”, a spus Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene, care a propus acest concept. 

 

2. „Opera prima – prima carte, prima şcoală, prima gramatică în limba română, prima tiparniţă...”

Pr. Prof. Vasile Oltean crede că un avantaj pentru Braşov în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii ar fi exploatarea conceptului. „Opera Prima”. „La Braşov a fost Prima şcoală Românească, a fost prima tiparniţă şi prima carte scrisă în limba română şi tot în Şcheii Braşovului au fost traduse şi primele cărţi de literatură universală”, a exemplificat profesorul Oltean. 

 

3. „Oraşul policentric al culturii”

Decanul Facultăţii de Litere, prof. dr. Adrian Lăcătuş, a propus un concept ce vizează „oraşul policentric al culturii”, care pleacă de la ideea existenţei istorice, în paralel, a mai multor centre culturale, specifice grupurilor etnice din cetatea Braşovului, independente, şi a refacerii legăturii şi dialogului dintre acestea, într-o concepţie multiculturalistă. „Această idee vine în continuarea celei de multiculturalism al oraşului. Ne gândim că acest oraş a fost dezvoltat de mai multe popoare, dar fiecare avea limba, cultura şi şcoala lui şi multă vreme nu au colaborat în aceste domenii”, a explicat prof. Lăcătuş. 

 

4. „De la Medieval la Contemporan – o redefinire a identităţii culturale”

„De la medieval la contemporan” este ideea pe care reprezentanţii Asociaţiei Culturale Kunstadt au propus-o pentru obţinerea acestui titlu. „Cultura contemporană integrează noile tehnologii şi materiale tradiţionale. Pentru a face acest lucru avem nevoie de o infrastructură adaptată cerinţelor culturale”, a spus Maria Oprişiu, reprezentanta asociaţiei. 

 

5. „Poveştile Braşovului – o nouă geografie culturală”

Plecând de la ideea că Braşovul în sine este o poveste, reprezentantul Uniunii Junilor din şcheii Braşovului a propus conceptul „Poveştile Braşovului – o nouă geografie culturală”. „Orice cale de marketing se raportează la o poveste. Braşovul poate prezenta Europei modul în care o comunitate culturală a putut dezvolta idei europene. Avem aici poveştile locurilor şi poveştile oamenilor”, a explicat dr. Alexandru Stănescu.

 

6. „Regenerare prin cultură”

Nu în ultimul rând, regenerarea prin cultură este un alt concept propus de reprezentantul Consorţiului Cultural Corona, Valer Rus, care este de părere că în momentul de faţă mulţi dintre locuitorii Braşovului nu se identifică cu cultura şi monumentele acestui oraş, aceştia având de fapt alte origini şi venind din „cartierele dormitor ale oraşului, doar la câteva luni în centrul oraşului, la fel ca şi turiştii”.

 

Foto: Primăria Braşov