Braşovul ocupă locul şase în Forbes Best Cities

Revista Forbes a făcut un top al celor mai bune oraşe din punct de vedere economic, Braşovul ocupând locul şase. Braşovul este depăşit în acest top de Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti, Oradea şi Constanţa. Potrivit realizatorilor topului, dezvoltarea economică a Braşovului este frânată în continuare de lipsa unui aeroport internaţional şi a autostrăzilor.
O parte din terenul pe care ar urma să fie edificat aeroportul – momentan sunt construite pista de 2.850 de metri şi împrejmuirea terenului, în urma unei investiţii de 24 de milioane de euro – se afla în proprietatea Institutului Cartofului. Pentru realizarea aeroportului, era necesar un transfer al terenului de la Institutul Cartofului către Consiliul Judeţean. Transferul a fost realizat în anul 2009, cu obligaţia ca aeroportul să fie construit într-un termen de cinci ani. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Parlamentul a adoptat, în noiembrie 2015,  legea 297/2015, prin care a aprobat „transmiterea unui teren, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului «Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav»“. De asemenea, legea prevedea că „predarea-preluarea terenului (…) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Problemele au apărut atunci când reprezentanţii CJ Braşov au descoperit că realitatea din teren nu se potriveşte cu datele de identificare menţionate în anexa din lege. Astfel, termenul de 30 de zile pentru predarea-primirea terenului nu avea cum să fie respectat. Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, la sfârşitul anului trecut, în decembrie, la doi kilometri de pista aeroportului au fost descoperiţi 35 de castori şi existau zvonuri că Ministerul Mediului ar vrea să declare zona arie protejată, mai arată editorii revistei.