Braşovul nu se deşertifică

Dacă mai multe zone ale României sunt afectate de fenomenul deşertificării, Braşovul este ocolit de această tendinţă, însă poate avea probleme cu terenurile degradate. Anunţul a fost făcut marţi, 9 august, de secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Pădurilor, Ionuţ Banciu, după o şedinţă de lucru ce s-a desfăşurat la minister. Mai exact, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Pădurilor a început să pregătească Strategia Naţională privind prevenirea şi combaterea deşertificării şi degradării terenurilor, ce are în vedere perioada 2019-2030, scopul acesteia fiind limitarea acestor fenomene în anii următori. De altfel, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Banciu, a declarat că „avem deja finalizat studiul pentru elaborarea viitoarei Strategii Naţionale. Studiul a fost realizat de consorţiul format din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, Administraţia Naţională de Meteorologie RA şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti”.
De asemenea, marţi, la sediul ministerului, experţii care au realizat respectivul studiu au prezentat principalele axe vizate de acesta, printre care impactul schimbărilor climatice asupra deşertificării în România, măsurile agricole de prevenire şi combatere a deşertificării, rolul măsurilor agrotehnice în combaterea deşertificării, impactul aridizării asupra solului, măsurile silvice de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor şi, nu în ultimul timp şi măsurile sociale de prevenire şi combatere a deşertificării.
Realizarea strategiei amintite vine în contextul în care fenomenul deşertificării avansează în ţara, iar regiunea Olteniei este supranumită „Sahara României”. Acolo, circa 1.000 de hectare de soluri fertile sunt înghiţite anual de nisipuri. De asemenea, Banciu ne-a declarat că fenomenul de deşertificare afectează şi sudul Moldovei, dar şi Vestul României.
În schimb, potrivit aceleiaşi surse, din datele prezentate de specialişti, rezultă că judeţul Braşov nu este expus riscului de deşertificare. „În schimb, în judeţul Braşov există riscul extinderii terenurilor degradate. Este vorba de terenurile în care s-a practicat suprapăşunatul - cum este, de exemplul, cazul zonei deluroase dinspre Sighişoara - dar şi de cele afectate de eroziuni şi de alunecări de teren”, a declarat Banciu. Acesta a menţionat că pentru reabilitarea terenurilor degradate, sunt în lucru mai multe măsuri. „Printre altele, Guvernul pregăteşte un act normativ prin care se acordă sume de bani celor care împăduresc pajiştile afectate de suprapăşunat”, a explicat Banciu.