Curs BNR

1 EUR = 4.7218 RON

1 USD = 4.2434 RON

1 GBP = 5.2941 RON

1 XAU = 194.6143 RON

1 AED = 1.1552 RON

1 AUD = 2.9577 RON

1 BGN = 2.4142 RON

1 BRL = 1.1247 RON

1 CAD = 3.2319 RON

1 CHF = 4.2986 RON

1 CNY = 0.6172 RON

1 CZK = 0.1852 RON

1 DKK = 0.6325 RON

1 EGP = 0.2556 RON

1 HUF = 1.4518 RON

1 INR = 0.0615 RON

1 JPY = 3.9255 RON

1 KRW = 0.3591 RON

1 MDL = 0.2415 RON

1 MXN = 0.2225 RON

1 NOK = 0.4901 RON

1 NZD = 2.8374 RON

1 PLN = 1.1104 RON

1 RSD = 0.0401 RON

1 RUB = 0.0673 RON

1 SEK = 0.4492 RON

1 TRY = 0.7418 RON

1 UAH = 0.1664 RON

1 XDR = 5.8479 RON

1 ZAR = 0.3042 RON

Editia 7345 - 27 noi 22:00

Braşovul, locul preferat al „gerului polar”

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 09 ianuarie 2015

În 1942, în Bod a fost înregistrată minima termică absolută din România: - 38,5 grade Celsius, iar Braşovul a fost un oraş pustiu timp de mai bine de o săptămână

Braşovul, locul preferat al „gerului polar”

Imagini cu iarna din 1942 publicate de Gazeta de Transilvania

Zilele geroase din ultimele zile le-au adus aminte unora dintre cei mai învârstă braşoveni de cumplita iarnă de acum  73 de ani. Dacă în prima zi a lui 2015 au fost – 29 de grade Celsius, recordul a fost doborât în dimineaţa zilei de joi, când mercurul din termometre a arătat – 33 de grade Celsius. În 1942 însă, în comuna braşoveană Bod a fost înregistrată minima termică absolută din România: - 38,5 grade Celsius. Atunci, toată luna ianuarie temperaturile au fost glaciare, iar cea mai ridicată a fost de -20 grade Celsius. A fost atât de frig încât trenurile au fost blocate cu zilele, şcolile au fost închise, iar pe stradă nu vedeai ţipenie de om. Fabricile nu au funcţionat, iar toate magazinele au fost închise. Braşovul a devenit un oraş pustiu timp de o săptămână. Potrivit unor statistici ale vremii, care nu sunt foarte exacte, deoarece multe acte s-au pierdut, 17 oameni au murit în gerul năprasnic de atunci.

Lemnele erau raţionalizate
Locuitorii Bodului nu-şi amintesc prea multe despre „enigmaticul” ger din 1942. Cu toate acestea, poarta în ei un fel de mândrie născută din această performantă meteorologică. Zona Braşovului rămâne, însă, una în care, pentru România, cel puţin, iarna se simte la ea acasă. Anul 1923 a consemnat, chiar în Braşov, cele mai abundente căderi de zăpadă. Între 18 şi 21 ianuarie ar fi nins atât de mult încât grosimea stratului de zăpadă a atins nivelul de 299 de centimetri, paralizând oraşul. Lemnele au fost raţionalizate şi erau păzite de armată. Soldaţii împărţeau oamenilor atât cât trebuia pentru a nu îngheţa de frig. După terminarea gerului, armata, dar şi toţi braşovenii au muncit trei zile pentru a deszăpezii oraşul troienit.
Alte două recorduri de temperatură au fost înregistrate şi în 14 ianuarie 1985, când la Braşov au fost - 32,3 grade Celsius, dar şi în 25 ianuarie 2010 când la Braşov au fost -30,2 grade Celsius la Braşov.



De ce e atât de frig la Braşov?
Meteorologii au şi o explicaţie de ce tocmai în zona Braşovului este de multe ori mai frig decât în alte zone muntoase. Oraşul este aşezat într-o depresiune, iar când un front de aer polar ajunge aici este mai dens, coboară şi stagnează mai mult în depresiune. Din acest motiv şi durata gerurilor este mai mare decât în alte zone.
 

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional