Braşovul, locul preferat al „gerului polar”

Imagini cu iarna din 1942 publicate de Gazeta de Transilvania

Zilele geroase din ultimele zile le-au adus aminte unora dintre cei mai învârstă braşoveni de cumplita iarnă de acum  73 de ani. Dacă în prima zi a lui 2015 au fost – 29 de grade Celsius, recordul a fost doborât în dimineaţa zilei de joi, când mercurul din termometre a arătat – 33 de grade Celsius. În 1942 însă, în comuna braşoveană Bod a fost înregistrată minima termică absolută din România: - 38,5 grade Celsius. Atunci, toată luna ianuarie temperaturile au fost glaciare, iar cea mai ridicată a fost de -20 grade Celsius. A fost atât de frig încât trenurile au fost blocate cu zilele, şcolile au fost închise, iar pe stradă nu vedeai ţipenie de om. Fabricile nu au funcţionat, iar toate magazinele au fost închise. Braşovul a devenit un oraş pustiu timp de o săptămână. Potrivit unor statistici ale vremii, care nu sunt foarte exacte, deoarece multe acte s-au pierdut, 17 oameni au murit în gerul năprasnic de atunci.

Lemnele erau raţionalizate
Locuitorii Bodului nu-şi amintesc prea multe despre „enigmaticul” ger din 1942. Cu toate acestea, poarta în ei un fel de mândrie născută din această performantă meteorologică. Zona Braşovului rămâne, însă, una în care, pentru România, cel puţin, iarna se simte la ea acasă. Anul 1923 a consemnat, chiar în Braşov, cele mai abundente căderi de zăpadă. Între 18 şi 21 ianuarie ar fi nins atât de mult încât grosimea stratului de zăpadă a atins nivelul de 299 de centimetri, paralizând oraşul. Lemnele au fost raţionalizate şi erau păzite de armată. Soldaţii împărţeau oamenilor atât cât trebuia pentru a nu îngheţa de frig. După terminarea gerului, armata, dar şi toţi braşovenii au muncit trei zile pentru a deszăpezii oraşul troienit.
Alte două recorduri de temperatură au fost înregistrate şi în 14 ianuarie 1985, când la Braşov au fost - 32,3 grade Celsius, dar şi în 25 ianuarie 2010 când la Braşov au fost -30,2 grade Celsius la Braşov.

De ce e atât de frig la Braşov?
Meteorologii au şi o explicaţie de ce tocmai în zona Braşovului este de multe ori mai frig decât în alte zone muntoase. Oraşul este aşezat într-o depresiune, iar când un front de aer polar ajunge aici este mai dens, coboară şi stagnează mai mult în depresiune. Din acest motiv şi durata gerurilor este mai mare decât în alte zone.